AVERTISMENT

Acest site folosește "biscuiti" pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul.
Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea biscuitilor*.

Translate

DISCURS APRIORIC




 Mânat de curiozitatea ce o stârnește necunoașterea cunoașterii și stimulat oarecum de ascendenți am purces involuntar pe calea adânc bătătorită a istoriei apropiate.
  Pe un itinerar presărat cu multe semne de punctuație, preponderent intr-o primă fază, de intrebare, și inarmat* cu maxima atenție necesară intreprinderii propuse, începui să descifrez puțin căte puțin din tainele ordonat așezate într-un mod alambicat, al acestei științe, dacă i-mi permiteți.


    - QUO VADIS ?

    - ROMAm VADO ITERUM CRUCIFIGI !

 
   Și ce să vezi?!?
   Pe un ton* firesc și incărcat de motivații, la fel de firești, istoria se rezumă, pe de o parte la mici și drăgălașe povestioare ce mai că îți încântă neuronii atrofiați de umplutura nefirescului cotidian, iar pe de altă parte, te cam lasă într-o ceață, cel puțin din punct de vedere moral, pentru că la așa ceva se cam rezumă marea majoritate a relatărilor de referință.
  Imagini nefiresc de grotești, ale unor vremuri in care omenirea ( adică cei mulți ) avea din naștere un singur și elementar drept, și anume, munca. ( în folosul celor puțini dar motivați*)
  De unde dacă disociem frumusețile naturii, de o fantasmă copleșitoare, rămânem cu  oprobiul unanim, prin care puținele voci* catalogau societatea plină de minunății* ale acelor vremuri, drept inumană, și în același timp lipsită de perspectiva schimbărilor ce se doreau, nefirești.
  Baluri, banchete, reuniuni și tot felul de viagii* storceau și ultima picătură din truditorul sclavizat al acestei societăți imature, însă cu un accentuat gen existențial plecat de la imoralitatea dictată de simpla comparație, ce era dealtfel cam singurul motor* al dezvoltării, atât intelectuale dar mai ales tehnologice.
  Bine că și în ziua de astăzi ne raportăm fără să vrem la sintagma, cela prost șî eu nu.

   ASTFEL


  Într-un context lărgit, abolirea monarhiilor, sau cel puțin trecerea lor pe planul doi, a deschis calea acelei așa zisei democrații, unde talpa* își putea exterioriza păsu, in fața unui reprezentant ales de obște, in speranța unei rezolvări a pricinii ce a generat situația.

 ( începe să sune cunoscut ?! )

  Însă complexitatea relațiilor, bazate ca și în prezent, pe interese de grup, a făcut practic ca și necesară întocmirea unei culegeri de pravile intru a se putea lua știință și cu alte ocazii, evitându-se pe cât posibil parțialitatea județului.

  Cugetând după scriirele vremii, nici această formă de democrație primordială nu a prea avut sorți de mare izbândă deoarece și atunci ca și acu, banu, adicălea poziția socială, erau pe undeva factori hotărâtori în luarea deciziei.
  Că nouă* ni s-a inoculat dreptatea săvârșită pe această cale, atunci când venea vorba, și pricina era intre Boier cutare și țăran, totul devenea clar ca noaptea, două trei biciuști șun șut în fund, și caz rezolvat.

( avem șeva printre picturile* lui Rebreanu, ca să zic oarecum șeva mai contemporan )

  ZONA DE ACTUALITATE TIMPURIE


  Și uite cum de la un județ părtinitor sa vazut necesar progresul spre șeva șe poate acoperi intr-un cadru organizat și fiscalizat corespunzător, carele cum se putea denumi mai bine decât DIVAN.
  Acel divan unde intr-o intimitate desăvârșită burțoșii de regulă își odihneau moaștele la siestă.
  Denumirea era suficient de sugestivă, țăranii neavând șeva așișderea, acolo s-au tolănit doar cei ce aveau știință de ce și cum ?! și mai cred că Boierii și le-au adus de acasă.
  Așa că undeva pacolo, unde fiecare Boier cu interesele lui, au apărut și adunările împărțite și ele pe moșii, zone de interes șî încă câteva criterii nesemnificative cum ar fi PORȚILE altora.

  UNDE S-A AJUNS DE FAPT


  Așa cum menționam în zicerile dinainte, de la sfatul Boieresc până la partidele politice no mai fost decât un pas, mic, dar de o anvergură, nefiresc de grande* si alambicată, cu mult, cred, peste așteptările multora*. Atât politica cât mai cu seamă experții in economia politică, juriști și tot felul de consilieri specializați, apărând mult mai târziu, dar nu cu mult.
  Oricum, aveam istorici și filozofi, intr-o primă fază, ce de bună seamă au și început să rotunjească vocabularul de trebuință, bun înțeles că nu de la sine, ci îndrumați atent* de cei împricinați, ajungandu-se la formele de exprimațiune pașoptistă.
  Pașoptiștii, acei lingăi de porți străine, atât de neam dar mai ales de Țară, cei mai mulți trăind agățați de clanțele ușilor pline de salivă, blamând de câte ori au avut ocazia interesul nației in favoarea altor interese pân la obștescul, inevitabil, sfârșit, punct.
  Cum între timp ( tot atunci ) s-au săvârșit fro două războaie ce nu și-au prea atins scopul* decât au slabit economiile* Europene, sa văzut necesară stabilirea unei noi strategii, de această dată puțin mai sociale. Și uite cum Socialismul a mutat ceea ce trăim in zilele aceste cu fro cinci zeci de ani mai la vale*cea ce sa dorit o Europă unită. Avem suficiente ziceri ce fac explicarea fenomenului cu subiect și predicat.
  În acest punct ideile complică realitatea percepută așa că nedorind să transform acest nesemnificativ articol de Blog într-un necrolog existențial,rezum prin a conchide.

  Revenind la subtitlul evidențiat ( cu majuscule ) ajungem nefiresc de clar* și la, UNDE AM AJUNS.
 Am ajuns, prin extinderea factorilor ce decid, la o democrație, ce diferă cumva de cea definită prin definiție, și anume la o democrație reprezentativă, unde încap, ca și număr, cu mult prea multe entități efemere. Vremelnicia fiind practic ceea ce noi numim, oricine ajunge se ajunge.

 ( PERPETUM MOBILE DEMONSTRANDUM EST )


  Un gospodar, prin tradiție, dă de mâncare întâi la animale și abia apoi se așează și EL* la masă.
  Cei ce trăiesc la casă și mai au și ceva orătănii prin ogadă, dimineața lor, orătăniilor, le cută întâi binețea* și abia după se caută* de ei.
  Pe când Oamenii noștri, politici, își văd întâi de gușa lor, nouă orătăniilor, căzânu-ne în sarcină* adunatul firimiturilor, boierești.

      -  Așa că   AM AJUNS   de une am plecat.

  Articolul în sine face trimitere la suficiene teme, mai mult sau mai puțin istorice, ce trebuiesc studiate dacă dorești cu adevărat să înțelegi    PE CE LUME TRĂIEȘTI  ?!?!  
 

 
 

     

Niciun comentariu: