AVERTISMENT

Acest site folosește "biscuiti" pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul.
Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea biscuitilor*.

Translate

NOTIUNI DE UTILIZARE WINDOWS OS - tema 2

WINDOWS TEMA 2





  1. PORNIREA  CALCULATORULUI
  2. SUPRAFATA  DE  LUCRU  (DESKTOP)
  3. SCURTATURILE  (SHORTCUTS)
  4. BARA  DE  PROCESE  (TASKBAR)
  5. BUTONUL  SI  MENIUL  DE  START  (START  BUTTON  AND  START  MENU)
  6. CONFIGURAREA  BAREI  DE  PROCESE  SI  A  MENIULUI  DE  START
  7. TALERUL  SISTEMULUI  DE  OPERARE  (SYSTEM  TRAY)
  8. BARELE  SUPLIMENTARE


PORNIREA  CALCULATORULUI

    Pentru a putea sa folosim calculatorul va trebui sa pornim cele doua componente principale ale sale si anume unitatea centrala (calculatorul propriu-zis) si monitorul. Pornirea acestora se face de la butoanele speciale existente pe partea lor frontala (din fata), butoane care sint cele mai mari si au un comutator stilizat (un cerc strapuns de o linie, desen care reproduce aspectul comutatoarelor mai vechi) imprimat deasupra lor. In momentul in care apasam pe butonul de pornire al unitatii centrale se aude un zgomot caracteristic (produs de ventilatoarele si hardiscul care incep sa functioneze) si de asemenea se aprinde pentru scurt timp un led rosu, lucru care ne indica inceperea activitatii din partea hardiscului. Imediat dupa aceasta pornim si monitorul apasind pe butonul sau de pornire.

    Dupa pornire calculatorul initiaza secventa de autotestare ("Power-On Self Test" - POST) in care verifica daca principalele componente instalate (memorie, hardisc, etc.) functioneaza corect. Daca nu sint sesizate defectiuni atunci calculatorul va initia secventa de butare ("boot") si va incerca incarcarea sistemului de operare (SO). Toate aceste operatiuni efectuate de calculator sint enumerate pe ecranul monitorului, este adevarat intr-o succesiune foarte rapida. Daca incarcarea SO a fost initiata vedem ca apare pentru scurt timp un ecran pe care se afla un mesaj de bun venit (in cazul Windows XP). In finalul secventei de butare SO este incarcat complet si apare pe ecran suprafata de lucru ("desktop").


SUPRAFATA  DE  LUCRU (descktop)

    Suprafata de lucru ("desktop") a sistemelor de operare de tip Windows consta dintr-un cîmp care ocupa cea mai mare parte a ecranului si pe care se afla niste iconite (pictograme). Suprafata de lucru a fost conceputa in asa fel incit sa fie asemanatoare in functionalitate cu suprafata de lucru a unui birou.  In mod similar SO ne permite sa îi configuram suprafata de lucru in asa fel incit sa avem acces rapid la programele (softurile) pe care le folosim cel mai des. In cazul suprafetei de lucru a SO noi nu "scoatem la suprafata" programele (softurile) cu care lucram cel mai frecvent, ci aducem la indemina noastra niste elemente numite "scurtaturi" ("shortcuts") care permit lansarea in executie a programelor.

    Suprafata de lucru este folosita in special pentru a depozita scurtaturi catre programele folosite frecvent, insa functionalitatea ei nu se opreste aici. Ea este de fapt un dosar aflat la adresa C:\Windows\Desktop si ca orice dosar poate contine alte dosare si fisiere cu care pot fi facute operatiunile obisnuite de copiere, decupare, stergere, redenumire. Astfel avem introdus si conceptul de "Suprafata de lucru dinamica" ("Active Desktop"), care inseamna ca pe o portiune din suprafata de lucru sau pe toata suprafata pot fi afisate pagini web. Acest din urma concept  nu va fi luat in discutie in mod detaliat. In Windows conceptul de suprafata de lucru activa este mentinut, insa si-a pierdut denumirea initiala iar configurarea lui nu se mai face atit de direct, semn ca programatorii sistemului de operare si-au dat seama de importanta redusa pe care i-au acordat-o utilizatorii.


SCURTATURILE :GENERALITATI (shortcut)

    Lansarea in executie a unui fisier de orice tip (text, video, fisier executabil) se realizeaza facind dublu clic pe fisierul in cauza, bineinteles dupa ce l-am reperat (cu ajutorul programului Windows Explorer) in multitudinea de dosare si fisiere aflate pe hardisc. Cautarea unui fisier pe hardisc necesita un timp pe care l-am putea folosi mai eficient in alt fel si de aceea a fost inventata scurtatura ("shortcut"), definita ca un fisier special de mici dimensiuni care contine calea de acces catre un anumit fisier de pe hardisc, adica adresa acestuia de pe hardisc.

    O scurtatura are ca element grafic definitoriu o iconita ("icon") care are in coltul din stinga jos o mica sageata. Facind dublu clic pe scurtatura catre un anumit fisier (program, fisier audio, etc.) il vom lansa instantaneu in executie, de unde rezulta ca scurtatura nu este decit un declansator ("trigger") . Scurtaturile pot fi create, sterse si apoi create din nou fara ca acest lucru sa aiba vreo influenta asupra programelor pe care le lanseaza in executie. Modul de creare si administrare a scurtaturilor este aproape identic in toate variantele de Windows.  Pentru a intelege mai bine metodele de creare si administrare a scurtaturilor vom apela la niste exemple practice.

    CREAREA UNEI SCURTATURI

     Sa cream pentru inceput pe suprafata de lucru o scurtatura catre programul "Windows Explorer" care este un explorator de fisiere instalat de Windows. Facem clic dreapta pe suprafata de lucru si in meniul care apare facem clic pe optiunea "New". Va apare un nou meniu si in acesta facem clic pe optiunea "Shortcut". Va apare un "vrajitor" ("wizard"), care este definit ca o succesiune de ferestre avind optiuni predefinite care ne ajuta sa ne indeplinim un anumit scop, in acest caz acela de creare a unei scurtaturi. In aceasta prima fereastra a vrajitorului se vede un cîmp in care putem completa adresa fisierului catre care dorim sa punem scurtatura. In cazul nostru adresa este C:\WINDOWS\EXPLORER.EXE, dar pentru ca este greu sa tinem minte adresa tuturor programelor nu vom completa adresa, ci vom cauta fisierul pe hardisc facind clic pe butonul "Browse" ("rasfoieste") care se afla sub cimp. Va apare o fereastra de explorare (rasfoire) a continutului hardiscului in care va trebui sa facem dublu clic pe dosarul Windows, pentru ca in acest fel dosarele si fisierele continute in el sa fie afisate. In Windows XP nu vom vedea de la inceput dosarul Windows si va trebui sa facem clic pe semnul (+) de linga My Computer, apoi pe semnul (+) de linga partitia C: si in fine sa facem clic pe dosarul Windows pentru a-l deschide complet. Derulam continutul dosarului cu ajutorul barei de derulare  verticale (Win XP) a ferestrei sau cu ajutorul rotitei de derulare a mausului. In momentul in care am vazut fisierul EXPLORER.EXE (sau doar EXPLORER, daca extensiile nu sint afisate de catre SO) facem clic simplu (nu dublu clic) pe el si apoi facem clic pe butonul "Open" (butonul "OK" in cazul Win XP) al ferestrei. Fereastra de explorare se va inchide si ne vom intoarce la fereastra vrajitorului in care se afla deja completata adresa fisierului catre care dorim sa cream scurtatura. Facem clic pe butonul "Next" si va apare cea de-a doua fereastra a vrajitorului, in care ni se cere sa alegem un nume pentru scurtatura si ne este propus chiar numele fisierului (EXPLORER.EXE). Putem sa acceptam acest nume, dar este mai indicat ca scurtaturile sa nu aiba extensie pentru ca sa nu le confundam cu fisierele propriu-zise. Scriem deci "Windows Explorer" (fara ghilimele) in cimpul din fereastra si apoi facem clic pe butonul "Finish".

    Procesul de creare a scurtaturii s-a incheiat si aceasta va apare pe suprafata de lucru. Numele unei scurtaturi poate fi scris cu litere mici sau mari sau o combinatie intre acestea si poate fi in engleza sau orice alta limba. Singurul detaliu important legat de nume trebuie sa fie usurinta cu care asociem scurtatura cu fisierul catre care ne indruma. De exemplu putem alege pentru scurtatura nou creata numele "Explorator de Fisiere" in loc de "Windows Explorer" (WE).

    ADAUGAREA UNEI SCURTATURI IN  BARA DE LANSARE RAPIDA

    Programul WE este folosit foarte des si de aceea putem adauga o scurtatura si in bara de lansare rapida (element explicat in detaliu mai jos intr-un capitol separat) in asa fel incit lansarea lui in executie sa fie extrem de usoara fara a mai fi nevoie sa ne intoarcem la suprafata de lucru sau sa apelam la meniul de start. Pentru aceasta selectam scurtatura nou creata (facem clic simplu pe ea) si apoi tinind apasat butonul sting al mausului o "tragem" peste bara de lansare rapida si dam drumul butonului mausului cind vedem ca apare o liniuta verticala in locul din bară in care dorim sa pozitionam scurtatura. Procedind in acest fel vom avea doua scurtaturi catre programul "WE", una pe suprafata de lucru si alta in bara de lansare rapida.

    MODIFICAREA ATRIBUTELOR UNEI SCURTATURI

    Scurtatura nou creata pe suprafata de lucru poate fi modificata daca facem clic dreapta pe ea pentru a face sa apara un meniu (contextual). Facem clic pe optiunea "Properties" (cea mai de jos) din meniu si va apare o multifereastra cuprinzind ferestrele "General" si "Shortcut" (in Windows XP apare si fereastra "Compatibility" care este pentru utilizatorii avansati).

    In fereastra "Shortcut" putem aduce modificarii scurtaturii in asa fel incit sa o facem mai eficienta. Aceste modificari sint facultative si pot sa lipseasca fara ca acest lucru sa afecteze functionalitatea scurtaturii. Cimpurile si butoanele prezente in fereastra "Shortcut" sint urmatoarele:

    1.    "Target" ("tinta") : ne arata fisierul catre care "tinteste" scurtatura.
    2.    "Start in" : ne arata dosarul in care se afla fisierul pentru care a fost creata scurtatura.
    3.    "Shortcut key" : ne permite sa asociem scurtatura cu o combinatie de taste a caror apasare in acelasi timp sa fie similara cu un dublu clic facut pe scurtatura. Facem clic in cimpul respectiv si apasam o tasta, de exemplu "E". Vom vedea ca in cimp a aparut combinatia de taste "Ctrl+Alt+E" si daca vom apasa pe taste in acelasi timp vom lansa programul "WE".
    4.    "Run" : ne permite sa indicam dimensiunea initiala a ferestrei programului lansat prin scurtatura. Facem clic pe sageata cu virful in jos din dreapta cimpului si alegem una din optiuni : "Normal" (fereastra obisnuita); "Maximized" (fereastra care acopera tot ecranul); "Minimized" (fereastra redusa la un buton in bara de procese).
    5.    "Comment" : este folosit la inserarea unui comentariu despre scurtatura, comentariu care va apare intr-un mic chenar colorat in galben in momentul in care ducem cursorul mausului peste scurtatura. In cazul in care am creat o scurtatura cu numele "WE" vom putea adauga drept comentariu "Explorator de Fisiere".
    6.    "Find Target" : Daca facem clic pe acest buton se va deschide WE tocmai la dosarul care contine fisierul catre care este indreptata scurtatura, iar fisierul insusi va fi selectat (evidentiat cu o culoare de fundal).
    7.    "Change Icon" : Daca facem clic pe acest buton putem schimba iconita (pictograma) scurtaturii. In cazul nostru scurtatura catre WE are ca iconita un calculator ceea ce nu este cea mai adecvata reprezentare grafica a functiei WE. Facind clic pe butonul "Change Icon" va apare o fereastra care contine mai multe iconite dintre care putem alege una facind clic pe ea si apoi apasind butonul "OK". Pentru cazul nostru particular alegem pentru scurtatura catre WE iconita care reprezinta u dosar peste care se afla o lupa, iconita care sugereaza destul de bine functia principala a WE si anume cea de gasire a fisierelor pe hardisc. Desi butonul "Change Icon" este totdeauna prezent functia lui este dependenta de disponibilitatea de iconite alternative si asta pentru ca unele fisiere nu au decit o singura iconita disponibila.

    In fereastra "General" sint prezentate citeva caracteristici ale scurtaturii (dimensiune, data crearii, etc.). In Windows XP apare si o a treia fereastra numita "Compatibility" care ne permite sa specificam citeva elemente care sa permita rularea programului catre care arata scurtatura chiar daca programul este ceva mai vechi si initial nu a putut fi rulat corespunzator pe Windows XP. Dupa ce am terminat de facut modificari asupra scurtaturii nou create facem clic pe butonul "OK" al multiferestrei pentru a o inchide si a permanentiza modificarile.

    REDENUMIREA UNEI SCURTATURI

    Scurtatura nou creata poate fi redenumita sau stearsa. Pentru a-i schimba numele facem clic dreapta pe ea si apoi facem clic pe optiunea "Rename" ("redenumeste"). Denumirea scurtaturii va aparea pe un fundal albastru si va fi delimitata de un chenar. Scriem (tastam) noua denumire si dupa ce am terminat facem clic cu mausul pe suprafata de lucru sau apasam tasta "Enter". Noua denumire o va inlocui automat pe cea veche.

    MUTAREA UNEI SCURTATURI/FISIER

    Cele mai utilizate scurtaturi sint cele plasate in mod strategic pentru a mari productivitatea in lucrul cu calculatorul si anume cele prezente in meniul de start, in bara de lansare rapida sau pe suprafata de lucru. Putem crea un numar oricit de mare de scurtaturi si le putem plasa oriunde pe hardisc.

    Mutarea unei scurtaturi se face foarte simplu pentru ca o scurtatura este un fisier ca oricare altul. Facem clic dreapta pe scurtatura si apoi facem clic pe optiunea "Cut" ("decupeaza"). Scurtatura va dispare de pe suprafata de lucru si va fi stocata in memoria calculatorului. Avem posibilitatea sa o mutam intr-un alt loc de pe suprafata de lucru sau chiar intr-un alt dosar. Daca facem clic dreapta pe o portiune a suprafetei de lucru si apoi facem clic pe optiunea "Paste" ("lipeste"), scurtatura va apare in noua locatie. Copierea unei scurtaturi se face similar cu mutarea ei, deosebirea fiind ca initial trebuie sa facem clic pe optiunea "Copy" si nu "Cut". Atunci cind lipim scurtatura copiata in noua locatie (de ex. in alt dosar) noi lipim de fapt o copie a acesteia, scurtatura initiala raminind la locul ei.

    ARANJAREA/REARANJAREA SCURTATURILOR PE SUPRAFATA DE LUCRU

    Aranjarea scurtaturilor pe suprafata de lucru se poate face automat sau manual. Pentru a folosi aranjarea automata facem clic dreapta pe suprafata de lucru si alegem optiunea "Arrange icons" (numita "Arrange Icons By" in Win XP) pe care facem clic. Va apare un meniu la dreapta celui existent deja si in acesta va trebui sa facem clic pe una din optiunile "By Name, Type, Size, Date" ("aranjare dupa nume, tip, dimensiune, data crearii"). Daca bifam optiunea "Auto Arrange" (facind clic pe ea) pozitia scurtaturilor va fi blocata, in asa fel incit ele nu vor putea fi mutate manual decit daca debifam optiunea amintita. Aranjarea automata este foarte rapida insa rezultatele sale nu sint tocmai optime, scurtaturile fiind aranjate in doua coloane la partea din stinga a ecranului. Ca urmare este recomandata folosirea aranjarii manuale.

    Aranjarea manuala a scurtaturilor pe suprafata de lucru se poate face foarte comod prin metoda "drag and drop" ("trage si da drumul"). Pentru a muta o scurtatura trebuie sa facem mai intii clic simplu pe ea pentru a o selecta. Apoi tinem apasat butonul sting al mausului si miscam mausul ("tragem scurtatura") in asa fel incit scurtatura sa ajunga in locul dorit de noi de pe suprafata de lucru, moment in care dam drumul la butonul mausului iar scurtatura va ramine in locul in care a fost mutata. Repetam manevra cu fiecare scurtatura de pe suprafata de lucru pina cind ajungem la rezultatul scontat din punct de vedere ergonomic.

     Iconita containerulului de reciclare ("Recycle Bin" - cosul de gunoi) este bine sa fie mutata in asa fel incit sa fie separata de celelalte scurtaturi, de preferinta in coltul din dreapta jos al suprafetei de lucru. Daca facem clic dreapta pe suprafata de lucru si apoi facem clic pe optiunea "Line Up Icons" (numita "Allign to Grid" in Win XP) iconitele vor ramine la locurile in care le-am pus, insa vor fi aliniate perfect unele cu altele pe orizontala si verticala.

    STERGEREA UNEI SCURTATURI:FISIER

    Pentru a sterge o scurtatura facem clic dreapta pe ea si apoi facem clic pe optiunea "Delete" ("sterge")

    Scurtaturile de pe suprafata de lucru de care nu avem nevoie pot fi sterse tragindu-le deasupra containerului de reciclare si apoi dind drumul butonului mausului. In cazul in care scurtatura era catre un fisier executabil (program) sintem avertizati prin intermediul unei miniferestre ca stergerea scurtaturii nu implica stergerea programului in cauza. Facem clic pe butonul "Yes" (numit "Delete Shortcut" in Windows XP) din minifereastra de avertizare. Daca dorim sa stergem mai multe scurtaturi dintr-o data va trebui sa tinem tasta Ctrl apasata si apoi sa facem clic pe fiecare scurtatura in parte pentru a o selecta, consecinta fiind ca scurtaturile vor avea fundalul iconitelor colorat in albastru. Dupa terminarea selectarii facem clic pe una din scurtaturi, tinem butonul mausului apasat si ducem scurtaturile deasupra cutiei de reciclare dupa care dam drumul butonului mausului. Toate scurtaturile selectate vor fi sterse.

    OPERATII SPECIALE CU SCURTATURILE IN WINDOWS

    In Windows XP avem posibilitatea de a ascunde scurtaturile de pe suprafata de lucru facind clic pe optiunea "Show Desktop Icons", in acest fel debifind-o. Daca dorim sa reafisam scurtaturile facem din nou clic pe optiune si scurtaturile vor reapare in aranjamentul impus de noi. Tot in Windows XP exista o optiune speciala in meniul care apare atunci cind facem clic dreapta pe o scurtatura si anume "Pin to Start menu" ("ataseaza la meniul de start", in traducere literala "prinde cu un ac"). Daca folosim aceasta optiune (facind clic pe ea) scurtatura va fi atasata la grupul de scurtaturi catre programele preferate, grup care se afla in coloana din stinga a meniului de start.

BARA  DE  PROCESE  (TASKBAR)

    Suprafata de lucru are la partea ei inferioara o banda lata de 1 cm numita "bara de procese" ("Taskbar") care contine mai multe elemente distincte, a caror functionalitate va fi explicata in detaliu. Numele barei vine de la faptul ca ea ne permite sa vedem si sa administram procesele ("tasks") active la un anumit moment. Procesele sint activitatile pe care le desfasuram la un moment dat cu ajutorul softurilor care se afla in executie. Atunci cind folosim calculatorul pentru a lucra cu anumite softuri si deschidem ferestre ale acestora, fiecare fereastra va avea un "buton" in bara de procese. Acest buton va exista atita timp cit este prezenta fereastra respectiva, indiferent daca este activa (aflata in prim plan) sau nu, si indiferent daca ocupa tot ecranul (este maximizata) sau din contra nu ocupa nici o portiune din acesta (este minimizata). Butonul unei ferestre are o functie tripla si anume el permite activarea ferestrei (aducerea in prim plan), minimizarea sau maximizarea ferestrei si in sfirsit inchiderea ei. In acest mod noi putem modifica prioritatea unui proces (il aducem in prim plan sau il ascundem in fundal) si de asemenea il putem termina (inchidem fereastra).

    Bara de procese poate fi mutata in partea dreapta sau stinga a ecranului sau la marginea de sus a acestuia, daca nu ne convine pozitia prestabilita a ei. Ea poate fi de asemenea ascunsa daca avem nevoie de spatiul pe care il ocupa. Bara de procese poate fi denumita prescurtat "probara".

  WINDOWS

    In Windows XP bara este initial "blocata" ("locked") adica ea nu poate fi mutata sau redimensionata si nici elementele pe care i le adaugam nu vor putea fi mutate in cadrul barei in pozitia preferata de noi. Daca facem clic dreapta pe bara vom observa in meniul care apare ca optiunea "Lock the Taskbar" este bifata, deci este in vigoare. Pentru a "debloca" bara, deci pentru a putea sa o redimensionam sau sa o mutam va trebui sa facem clic pe optiunea amintita, lucru care va inlatura bifarea si ne va permite sa ne personalizam mediul de lucru dupa dorinta, procedind cum a fost explicat mai sus pentru Windows ME.

BUTONUL  SI  MENIUL DE START (START MENU)


    In partea din stinga a barei de procese se afla butonul de start ("start button") pe care daca facem clic producem aparitia unui meniu (lista de optiuni) numit evident "meniu de start" ("start menu"). Daca facem din nou clic pe butonul "Start" meniul va dispare. Meniul de start ne ofera posibilitatea de a avea acces la unele sectiuni extrem de importante ale sistemului de operare. Sectiunile meniului de start vor fi prezentate mai jos cu caracteristicile lor particulare din Windows .

    Meniul este impartit in doua coloane, una colorata in alb (cea din stinga) si alta colorata in bleu (cea din dreapta). Coloana din stinga are trei sectiuni: superioara, mijlocie si inferioara. Sectiunea superioara contine programele noastre preferate si la ea putem adauga scurtaturi care vom ramine in aceasta coloana in mod permanent (sau pina cind le vom sterge). Sectiunea mijlocie contine programele folosite cel mai recent, lista acestora fiind permanent actualizata de SO in asa fel incit sa cuprinda ultimele 6 programe folosite de noi (numar pe care il putem schimba). Sectiunea inferioara ("All Programs") ofera acces la un meniu extins care contine dosare cu scurtaturi catre programe si fisiere de pe hardisc care au fost instalate o data cu SO sau ulterior de catre utilizator. Ea este identica cu sectiunea "Programs" din meniul de start al versiunilor anterioare de Windows. Coloana din dreapta are o singura sectiune (desi exista doua linii orizontale de demarcare) si ea este de fapt meniul de start din versiunile anterioare de Windows minus sectiunea "Programs" care a fost redenumita "All Programs" si mutata pe coloana din stinga.

    Deasupra si dedesubtul coloanelor se afla doua compartimente colorate in albastru. Compartimentul superior contine o poza pe care daca facem clic se deschide o fereastra in care putem defini conturile utilizatorilor sistemului de operare sau putem aduce modificari acestor conturi. Compartimentul inferior contine butoanele "Log Off" ("deconecteaza utilizatorul curent) si "Turn Off Computer" ("inchide calculatorul") .

CONFIGURAREA  BAREI  DE  PROCESE  SI  A  MENIULUI  DE  START

    Bara de procese si meniul de start pot fi personalizate de fiecare utilizator in functie de preferintele si de necesitatile sale prin adaugarea de elemente (explicata mai jos) dar si prin citeva optiuni referitoare la afisarea barei sau a unora din elementele sale. Aceste optiuni pot fi vizualizate daca facem clic dreapta pe bara si apoi din meniul care apare facem clic pe optiunea "Properties". Se va deschide o multifereastra numita "Taskbar and Start Menu Properties". O multifereastra este o fereastra mai speciala, care contine la rindul ei mai multe ferestre, dintre care doar una poate fi vizibila in prim plan. Vom aduce o fereastra in prim plan facind clic pe titlul ei.

    Fereastra "General" :

    1.    "Always on Top" ("Mereu Deasupra") - Daca optiunea este selectata (casuta e bifata), bara de procese va fi afisata mereu, inclusiv atunci cind o fereastra ocupa tot ecranul (mod "full screen"). In caz ca optiunea nu este selectata atunci cind vom folosi un program in mod "full screen" bara va dispare, reaparind atunci cind vom renunta la modul "full screen" sau cind vom minimiza programul. Un exemplu de program care este recomandat sa fie rulat in mod "full screen" este programul de vizualizare a fisierelor video (filmelor).
    2.    "Auto Hide" ("Ascunde [in mod] Automat") - Daca optiunea este selectata, inaltimea barei de procese va fi redusa foarte mult pina cind bara nu mai este vizibila decit ca o fisie extrem de ingusta prezenta la baza ecranului. Daca dorim sa vedem din nou bara de procese va trebui sa ducem cursorul mausului peste aceasta fisie, adica in fapt sa ducem cursorul mausului la baza ecranului. Folosirea optiunii de auto-ascundere este recomandata atunci cind dorim sa avem la dispozitie o suprafata cit mai mare din ecran pentru afisarea continutului unei ferestre.
    3.    "Show Small Icons in Start Menu" ("Afiseaza iconite mici in Meniul de Start") - Daca optiunea este selectata, dimensiunile meniului de start se vor reduce la jumatate prin folosirea de pictograme de dimensiuni mici.
    4.    "Show Clock" ("Afiseaza Ceasul") - Daca optiunea este selectata, ceasul va fi afisat in talerul sistemului ("system tray"). In cazul in care avem multe iconite prezente in taler si avem nevoie de spatiu putem debifa optiunea de afisare a ceasului.
    5.    "Use Personalized Menus" ("Foloseste Meniuri Personalizate"). Meniurile personalizate sint prezente nu numai in sistemele de operare Windows aparute ulterior dar si in alte aplicatii precum Microsoft Office. Un meniu personalizat are proprietatea ca afiseaza in mod obisnuit doar acele optiuni care au fost utilizate (pe care s-a facut clic) recent. Celelalte optiuni pot fi si ele afisate daca se face clic pe sageata cu virful in jos care este prezenta la partea de jos a meniului. Prin aceasta manevra meniul va fi afisat in totalitate, dar optiunile folosite in mod regulat sint colorate in asa fel incit sa iasa in evidenta. Opiniile utilizatorilor cu privire la plusul de ergonomie pe care il aduc meniurile personalizate sint impartite, fiecare tabara avind argumente valabile.

    Fereastra "Advanced" :

    Are doua sectiuni distincte si anume "Start menu" si "Start menu and Taskbar".

    Sectiunea "Start Menu" ne permite sa adaugam elemente noi meniului de start (scurtaturi catre dosare sau fisiere), sa stergem unele elemente deja prezente sau sa aranjam elementele in ordine alfabetica. Pentru a adauga o noua scurtatura va trebui sa facem clic pe butonul "Add" si apoi sa urmam etapele impuse de vrajitorul specializat in crearea unei noi scurtaturi. Acesta este identic cu cel prezentat la suprafata de lucru, cu o mica deosebire si anume prezenta unei etape in care trebuie sa specificam dosarul din meniul de start in care vrem sa plasam scurtatura. In fereastra de alegere a dosarului facem clic pe unul din dosarele prezente in meniul de start si apoi pe butonul "Next". Exista si optiunea sa cream un nou dosar daca facem clic pe butonul "New Folder". Va apare un nou dosar cu numele "Program Group (1) pe care putem sa-l redenumim dupa dorinta. Pentru a sterge o scurtatura (sau mai multe) din meniul de start va trebui sa facem clic pe butonul "Remove". Va apare o fereastra numita "Remove Shortcuts/Folders" unde trebuie intr-o prima etapa sa alegem scurtatura (sau dosarul cu scurtaturi) pe care dorim sa o stergem si apoi intr-o a doua etapa trebuie sa facem clic pe butonul "Remove" din josul ferestrei. Dupa ce am terminat de sters toate scurtaturile (dosarele) de care nu avem nevoie facem clic pe butonul "Close" pentru a inchide fereastra. Butonul "Advanced" ne permite cea mai usoara metoda de creare/stergere si administrare a scurtaturilor, metoda care este recomandata pentru utilizatorii care stiu sa foloseasca Windows Explorer. Butonul "Re-Sort" (numit "Sort" in Win XP) ne permite in cazul in care il apasam sa grupam scurtaturile in ordine alfabetica dupa prima litera a numelui lor. Din motive de pastrare a intimitatii personale putem sa stergem oricind evidenţa documentelor accesate cel mai recent (lista care contine scurtaturi catre ele), fara ca acest lucru sa insemne stergerea propriu-zisa a documentelor respective. Va trebui sa facem clic pe butonul "Clear" si toate scurtaturile in cauza vor fi sterse automat.

    Sectiunea "Start menu and Taskbar" contine un cimp care prezinta o lista de optiuni cu privire la afisarea unora din elementele barei de procese si a meniului de start. Bifam optiunile pe care le dorim (facem clic in casuta goala de linga ele) si inlaturam bifarea (facem clic in casuta bifata) la celelalte. Optiunile sint:

    1.    "Display Favorites" (sau Logoff, Run) - afiseaza sectiunile respective ale meniului de start.
    2.    "Enable Dragging and Dropping" - permite configurarea meniului de start folosind metoda "trage si da drumul" pentru mutarea scurtaturilor.
    3.    "Expand Control Panel" (sau Dial-Up Networking, My Documents, My Pictures, Printers) - permite extinderea sectiunilor respective in asa fel incit tot continutul lor sa fie accesibil din meniul de start.
    4.    "Display Shortcut Menu on right click" - permite afisarea unui meniu continind optiuni de configurare a barei de procese si a suprafetei de lucru.
    5.    "Enable moving and resizing" - permite mutarea si redimensionarea barei de procese.

   SETARI:

    Multifereastra "Taskbar and Start Menu Properties" contine doua ferestre numite "Taskbar", respectiv "Start Menu", care dupa cum le arata si numele contin optiuni de personalizare referitoare la bara de procese si la meniul de start. Optiunile aflate in vigoare au o bifare prezenta in casuta de linga titlul lor, iar optiunile nefolosite au casuta goala. In cele doua fereastre bifam (facem clic in casuta de linga nume) optiunile pe care dorim sa le folosim si inlaturam bifarea (facem clic in casuta bifata) de la optiunile pe care nu dorim sa le folosim. Aceste optiuni sint:

    Fereastra "Taskbar" :

    1.     "Lock the Taskbar" ("Blocheaza Bara de Procese) - Daca optiunea este selectata (casuta e bifata), bara de procese va fi blocata, adica nu o vom putea muta sau redimensiona si de asemenea nu vom putea sa ii adaugam elemente noi, cum sint de exemplu barele suplimentare.
    2.    "Auto hide the Taskbar" ("Auto ascunde Bara de Procese") - Daca optiunea este selectata, inaltimea probarei va fi redusa foarte mult pina cind bara nu mai este vizibila decit ca o fisie extrem de ingusta prezenta la baza ecranului. Daca dorim sa vedem din nou probara va trebui sa ducem cursorul mausului peste aceasta fisie, adica in fapt sa ducem cursorul mausului la baza ecranului. Folosirea optiunii de auto-ascundere este recomandata atunci cind dorim sa avem la dispozitie o suprafata cit mai mare din ecran pentru afisarea continutului unei ferestre.
    3.    "Keep the taskbar on top of other windows" ("Pastreaza bara de procese in prim planul tuturor ferestrelor deschise") - Daca optiunea este selectata, probara va fi afisata mereu, inclusiv atunci cind o fereastra ocupa tot ecranul (mod "full screen"). In caz ca optiunea nu este selectata atunci cind vom folosi un program in mod "full screen" bara va dispare, reaparind atunci cind vom renunta la modul "full screen" sau cind vom minimiza programul. Un exemplu de program care este recomandat sa fie rulat in mod "full screen" este programul de vizualizare a fisierelor video (filmelor).
    4.    "Group similar taskbar buttons" (grupeaza butoanele similare din bara de procese) - Daca optiunea este selectata, butoanele ferestrelor care apartin aceluiasi program vor fi grupate sub forma de meniu. In probara nu va fi prezent decit un singur buton, care are titlul programului din care sint deschise mai multe instante (ferestre). Facind clic pe acest buton va apare un meniu unde sint afisate titlurile ferestrelor deschise apartinind programului respectiv. De exemplu, daca avem trei pagini web deschise vom avea un buton pe care scrie "Internet Explorer" (sau titlul exploratorului alternativ pe care il folosim) pe care daca facem clic va apare un meniu continind titlurile pagiunilor web deschise. Aceasta optiune a fost introdusa pentru a salva spatiu in bara de procese in asa fel incit sa nu fim nevoiti sa o redimensionam atunci cind avem deschise multe ferestre. Multi utilizatori nu agreeaza insa aceasta optiune si de aceea ei inlatura bifarea pentru a se reveni la afisarea butoanelor tuturor ferestrelor deschise.
    5.    "Show Quick Launch" ("Afiseaza Bara de Lansare Rapida") - Daca optiunea este selectata, bara de lansare rapida (rapibara) va fi afisata in cadrul barei de procese. In Windows XP rapibara nu este afisata dupa instalarea SO si de aceea trebuie sa bifam aceasta optiune daca dorim sa o afisam.
    6.    "Show the clock" ("Afiseaza Ceasul") - Daca optiunea este selectata, ceasul va fi afisat in talerul sistemului ("system tray"). In cazul in care avem multe iconite prezente in taler si avem nevoie de spatiu putem debifa optiunea de afisare a ceasului.
    7.    "Hide inactive icons" ("Ascunde iconitele inactive") - Aceasta optiune a fost introdusa pentru a salva spatiu in bara de procese in cazul in care avem multe iconite prezente in talerul sistemului, a carui dimensiune creste in detrimentul dimensiunii probarei. Daca avem putine iconite in taler (recomandat) putem debifa aceasta optiune. Daca optiunea este selectata, iconitele inactive (pe care nu am facut clic recent) din talerul sistemului vor fi ascunse ele putind fi afisate din nou daca facem clic pe sageata indreptata spre stinga care apare la limita dintre talerul sistemului si bara de procese. Daca dorim sa le ascundem din nou facem clic din nou pe sageata care intre timp si-a schimbat sensul. Mai mult, avem chiar si posibilitatea sa indicam care dintre iconite sa fie ascunse si care sa fie afisate in permanenta. Pentru aceasta va trebui sa facem clic pe butonul "Customize" ("personalizeaza") si apoi in fereastra nou aparuta sa facem clic pe titlul uneia din iconitele prezente in lista. La dreapta titlului se va deschide un meniu cu trei optiuni care sint accesibile daca facem clic pe sageata cu virful in jos. Vom alege optiunea dorita si anume "Hide when inactive" ("ascunde in caz de inactivitate"), "Always hide" ("ascunde mereu") sau "Always show" ("afiseaza mereu"). Repetam procedura pentru toate iconitele prezente in lista si in final facem clic pe butonul OK.Unele programe se vor reactiva insa le putem opri din "start/run/msconfig/startup.

    Fereastra "Start Menu" ne prezinta doua optiuni :

    Optiunea "Start Menu" - Daca optiunea este selectata (este prezent un punct in cerculetul de linga titlul ei), atunci meniul de start va fi cel specific Windows XP. Daca dorim sa personalizam meniul in asa fel incit sa corespunda preferintelor noastre va trebui sa facem clic pe butonul "Customize". Va apare o multifereastra numita "Customize Start Menu" care are doua ferestre. Aceste ferestre ("General" si "Advanced") vor fi prezentate mai jos dupa mentionarea pe scurt a posibilitatii folosirii meniului de start clasic.

    Optiunea "Classic Start Menu" - Daca optiunea este selectata, atunci meniul de start va fi cel specific versiunilor anterioare de Windows. Daca dorim sa personalizam meniul in asa fel incit sa corespunda preferintelor noastre va trebui sa facem clic pe butonul "Customize", pentru a face sa apara fereastra "Customize Classic Start Menu". Personalizarea se va face identic cu cea prezentata mai sus pentru meniul Windows ME, existind citeva diferente minore cum ar fi faptul ca optiunea "Use Personalized Menus" ("Foloseste Meniuri Personalizate") este mai putin vizibila, fiind introdusa in sectiunea "Advanced Start Menu Options" din fereastra amintita mai sus.

    Fereastra "General " are trei sectiuni si anume :

    1.    "Select an icon size for programs" ne permite sa alegem dimensiunea iconitelor pentru scurtaturile prezente in meniul de start. Avem de ales intre doua dimensiuni, "Large Icons" ("iconite mari") si "Small Icons" ("iconite mici") si va trebui sa facem clic in cerculetul de linga optiunea preferata.
    2.    "Programs" ne permite sa specificam care sa fie numarul de scurtaturi (prezente in meniul de start) catre programele folosite cel mai recent. Putem alege orice numar intre 0 si 30 in functie de preferintele personale dar este recomandat un numar cit mai mic. Daca facem clic pe butonul "Clear List" va fi stearsa lista de scurtaturi catre programele folosite recent, urmind ca ea sa fie completata din nou pe masura ce folosim diferite programe.
    3.    "Show on Start Menu" ne permite sa afisam in meniul de start scurtaturile catre exploratorul de internet si catre programul de posta electronica. Daca bifam casutele de linga "Internet" si "E-Mail" atunci scurtaturile vor fi prezente in meniul de start. Avem si posibilitatea sa alegem care explorator sau client de mel sa fie afisate in cazul in care avem mai multe astfel de programe instalate. Pentru aceasta va trebui sa facem clic pe sageata cu virful in jos si sa alegem din meniu programul preferat.

    Fereastra "Advanced " are trei sectiuni si anume :

    1.    "Start Menu Settings" ("Reglaje pentru meniul de start") ne ofera doua optiuni pe care le putem folosi sau nu. Optiunea " Open submenus when I pause on them with my mouse" daca este bifata ne permite sa deschidem submeniurile (de ex. cele din "All Programs") punind cursorul mausului peste ele dar fara a face clic. Optiunea "Highlight newly installed programs" daca este bifata ne permite sa vedem mai usor care sint scurtaturile adaugate la meniul de start de catre programele nou instalate. Scurtaturile noi ies in evidenta pentru ca au culoarea mustar.
    2.    "Start Menu Items" ("Elementele meniului de start") ne permite sa specificam care sa fie elementele prezente in meniu si care sa fie modalitatea lor de afisare. Pentru o serie de elemente ("Control Panel, My Computer, My Documents, etc.") avem la dispozitie trei optiuni de afisare si anume : "Display as a link" ("afiseaza sub forma de legatura"), "Display as a menu" ("afiseaza sub forma de meniu") si "Dont't display this item" ("nu afisa acest element"). Afisarea sub forma de legatura inseamna ca daca facem clic pe elementul respectiv se va deschide o fereastra care va prezenta in detaliu continutul elementului, de exemplu sectiunile din panoul de control ("control panel"). Afisarea sub forma de meniu inseamna ca daca facem clic pe elementul respectiv se va deschide un meniu care ne va oferi acces la continutul elementului, de exemplu in cazul "My Computer" va fi afisat un meniu cu partitiile existente pe hardisc, unitatea CD-ROM, unitatea de discheta, etc.
    3.    "Recent Documents" ("Documente recente") ne permite sa specificam daca dorim ca SO sa pastreze o lista cu documentele (fisiere text, pagini web, fisiere video, etc.) pe care le-am deschis recent. Avantajul unei astfel de liste este dat de faptul ca putem avea acces rapid la documentele in cauza fara a mai fi nevoiti sa le cautam pe hardisc. Pentru aceasta va trebui sa facem clic in casuta de linga textul "List my recently oppened documents". Daca nu dorim o astfel de lista lasam casuta nebifata. Daca totusi avem nevoie de lista pentru o anumita sesiune de lucru cu calculatorul, bifam casuta insa atunci cind am terminat de lucrat va trebui sa facem clic pe butonul "Clear List" si lista va fi stearsa. In acest fel alt utilizator al calculatorului nu va sti care au fost fisierele pe care le-am deschis, iar intimitatea noastra personala va fi la adapost.


TALERUL SISTEMULUI DE OPERARE (SYSTEM TRAY)

    In partea dreapta a barei de procese se afla un mic compartiment(delimitat  de bara propriu-zisa) care se numeste "talerul sistemului [de operare]" (system tray). Talerul sistemului poate fi denumit prescurtat "sistaler".

    In sistaler vor fi afisate iconite, dintre care unele in mod permanent si altele doar temporar. Aceste iconite sint niste scurtaturi cu proprietati mai speciale, iconitele permanente fiind scurtaturi catre softuri importante, iar cele temporare fiind scurtaturi catre programe care ruleaza la un moment dat, ele disparind dupa inchiderea programului. Iconitele prezente in sistaler nu folosesc la lansarea in executie a unui program ci permit accesul rapid la unele functii ale acestuia si permit de asemenea inchiderea programului respectiv. Tot in sistaler este prezent si ceasul care prezinta ora curenta.

BARELE  SUPLIMENTARE

    In bara de procese pot fi afisate si alte bare care pot sa contina la rindul lor iconite sau butoane. Fiecare bara este de fapt un dosar care poate contine scurtaturi catre orice tip de fisier. Tipul barelor prezente in bara de procese si numarul lor vor corespunde necesitatilor utilizatorului, care poate adauga sau sterge orice bara doreste.

    CREAREA BARELOR SUPLIMENTARE

    Facem clic dreapta pe bara de procese ("taskbar") si apoi in meniul care apare ducem cursorul mausului peste optiunea "Toolbars". Se va deschide un nou meniu care contine tipurile de bare care pot fi afisate. Exista citeva optiuni predefinite ("Quick Launch", "Address", "Links", "Desktop") care vor fi discutate mai jos. Daca facem clic pe una din aceste bare predefinite ea va fi afisata in probara, iar in meniul prezentat mai sus va apare o bifare in stinga titlului barei. Pentru a face sa dispara bara va trebui sa repetam procedura de mai sus si vom vedea ca bifarea din meniu dispare si ea. In situatia in care dorim sa avem in probara acces rapid la scurtaturile catre fisierele dintr-un dosar putem crea noi insine o bara in conformitate cu nevoile noastre. Pentru aceasta trebuie sa facem clic pe optiunea "New Toolbar" din meniu si apoi sa alegem dosarul ale carui fisiere dorim sa le avem permanent la indemina, de exemplu dosarul "My Documents". Bara dorita de noi va apare in mod instantaneu, iar numele ei este chiar numele dosarului. Atunci cind vom dori sa indepartam o bara creata de noi din probara facem clic pe numele ei din meniul "Toolbars" care apare cind facem clic dreapta pe bara de procese.

    BARA DE LANSARE RAPIDA (QUICK LAUNCH BAR)

    Bara de Lansare Rapida este utilizata, dupa cum arata si numele, pentru lansarea rapida in executie a fisierelor pe care le folosim cel mai frecvent. Bara de Lansare Rapida poate fi denumita prescurtat "rapibara".

    Bara de lansare rapida poate fi folosita atunci cind nu vedem suprafata de lucru (de exemplu cind aceasta este acoperita de ferestrele unor programe pe care le folosim in acel moment) si nu dorim sa o aducem in prim plan pentru a avea acces la scurtaturile de pe ea. Facind clic simplu pe o iconita aflata in bara de lansare rapida lansam in executie programul a carui scurtatura este iconita respectiva. In mod similar cu scurtaturile de pe suprafata de lucru si scurtaturile din bara de lansare rapida pot fi create, sterse si apoi recreate din nou in functie de nevoile noastre.Fiecare fisier prezent in rapibară este reprezentat de o iconita pe care daca ducem cursorul mausului deasupra ei si facem clic simplu (nu dublu clic) lansam in executie fisierul respectiv. Fisierele pot fi de orice fel, de tip executabil (programe), de tip text, imagine etc.

    Pentru a adauga un fisier in rapibară va trebui sa deschidem Windows Explorer si sa gasim fisierul dorit de noi iar apoi sa folosim metoda "trage si da drumul" ("drag and drop"). Pentru aceasta facem clic pe fisier pentru a-l selecta si pastrind butonul sting al mausului apasat miscam mausul in asa fel incit sa tragem prin alunecare fisierul peste rapibară. In momentul in care vedem ca apare o linie verticala in bara dam drumul la butonul mausului si o noua iconita isi va face aparitia in rapibară. Putem muta iconita in cadrul barei in pozitia pe care o dorim prin intermediul metodei expuse mai sus, fiind atenti sa dam drumul la butonul mausului doar atunci cind apare o liniuta verticala si nu un cerc taiat de o linie. In fapt fisierul pe care dorim sa-l lansam in executie rapid va ramine la locul lui insa in rapibară isi va face aparitia o scurtatura (iconita de care vorbeam mai sus) catre el.

    Este recomandat sa nu aglomeram rapibara cu prea multe scurtaturi deoarece dimensiunea barei creste in detrimentul spatiului barei de procese. Putem sa adaugam de exemplu scurtaturi (in aceasta ordine de preferinta) catre exploratorul de fisiere (Windows Explorer), editorul de texte (Notepad), programul de mel (Outlook Express) si exploratorul de internet (Internet Explorer) cu mentiunea ca pot fi folosite si alte programe cu functionalitate asemanatoare in locul celor specificate.

    Bara rapida poate fi mutata in partea stinga sau dreapta a barei de procese. Pentru a o muta facem clic pe extremitatea ei stinga (unde are un fel de miner de apucare reprezentat de o bara verticala) si tinind butonul sting al mausului apasat o tragem apoi spre capatul drept al barei de procese.

    BARA DE ADRESE (ADDRESS BAR)

    Bara de Adrese contine un cimp unde putem sa scriem adresa unui fisier sau dosar de pe calculatorul nostru sau adresa unei pagini web. Apoi facem clic pe butonul "Go" sau apasam tasta Enter si vom ajunge la documentul solicitat.

    BARA DE LEGATURI (LINKS BAR)

    Bara de Legaturi ne permite accesul rapid la subdosarul Links (din dosarul Favorites, prezent in Windows Explorer sau Internet Explorer) care contine legaturile catre documentele cel mai utilizate de noi (pagini web sau fisiere de pe calculatorul personal).

    BARA  SUPRAFETEI DE LUCRU (DESKTOP BAR)

    Bara Suprafetei de Lucru ne permite accesul rapid la fisierele catre care sint indreptate scurtaturile prezente pe suprafata de lucru.

B@zarPC - Pagina de Anunturi Vanzari SH

Router cu WI-FI (ADSL-NET prin retea de telefon)
- Netgear :DG834G_v2 = 50lei (fara alimentator)

Partea de conectare Spate (Antena Detasabila 7db)

Interfata De Setare


NOTIUNI DE UTILIZARE WINDOWS OS - tema 3

Ce este un menu (meniu)?

Meniurile iti ofera o cale sa trimiti comenzi computerului (sa-i spui ceea ce sa faca). Cand deschizi o fereastra meniurile sunt listate de la stanga la dreapta  sub bara de nume, in bara de meniu. Cand faci clic pe un anumit meniu apare un meniu cu o lista de optiuni. Aici selectezi o optiune (o comanda) facand clic pe ea. Daca se deschid alte submeniuri mergi pana gasesti ce doresti. In cazul in care in lista mai sunt si alte optiuni care nu sunt afisate, in partea de jos a listei este o sageata (un v suprapus) si facand clic pe ea, se vor afisa toate optiunile din meniul respectiv. Cand faci clic pe o optiune iti poate apare o fereastra de dialog unde tu trebuie sa dai eventual niste detalii pentru comanda ta.
Daca in dreptul anumitor optiuni vezi niste caractere inseamna ca apasand pe tastele caracterelor respective in acelasi timp, poti da computerului comanda respectiva. Deci e un mod mai rapid de a lucra.

Ce este o selectie?

O selectie este o zona ce arata ca o poza la negativ (ex. In mod normal pagina este alba si textul negru, dar cand textul este selectat, acesta apare "la negativ", adica textul are culoarea alba si fondul este negru) in care tu executi o comanda. De exemplu daca folosesti programul Word, tu poti selecta un cuvant apoi dai o comanda Underline (de subliniere) si cuvantul respectiv va fi subliniat.
Cum fac o selectie?
Sa faci o selectie:
1. Clic unde vrei sa inceapa selectia.
2. Tinand apasat butonul mouse-lui misti cursorul pana cand ai reusit sa selectezi ceea ce doresti.
Sau:
1. Clic unde vrei sa inceapa selectia.
2. Tinand apasata tasta Shift, faci clic la sfarsitul zonei ce o vrei selectata.
Nota: Tiparind pe un text selectat se va inlocui textul selectat cu noul text tiparit.
Explicarea mai pe larg a comenzilor Cut, Copy si Paste
Comenzile Cut, Copy si Paste sunt comenzi aproape universale. Acestea  sunt aproape in toate programele care lucreaza pe computer si au aceleasi functii. Le poti folosi cand lucrezi cu discuri, programe, dosare, fisiere, text, etc.

Cut (a taia):

 Cand folosesti Cut la ceva tu stergi acel ceva din locatia respectiva si pui in memoria Clipboard. Aceasta informatie va sta in memoria Clipboard pana cand folosesti din nou comanda Cut sau Copy. De fiecare data cand tu folosesti comanda Cut sau Copy tu inlocuiesti informatia din Clipboard cu ceea ce, cu o clipa mai inainte, tu ai folosit Cut sau Copy asupra ei. Tu poti sa Paste (lipesti) informatia din Clipboard ori de cate ori doresti.

Copy (a copia):

 Copy este similara cu Cut, doar ca originalul nu este sters ci ramane in continuare in locatia respectiva si in acelasi timp aceeasi informatie este pusa in memoria Clipboard. Aceasta informatie va sta in memoria Clipboard pana cand folosesti din nou comanda Cut sau Copy. De fiecare data cand tu folosesti comanda Cut sau Copy tu inlocuiesti informatia din Clipboard cu ceea ce, cu o clipa mai inainte, tu ai folosit Cut sau Copy asupra ei. Tu poti sa Paste (lipesti) informatia din Clipboard ori de cate ori doresti.

Paste (a lipi):

 Tu poti pune informatia din Clipboard oriunde vrei tu. Folosind comanda Paste (se citeste peist) informatia asupra careia tu ai folosit ultima data comanda Cut sau Copy se poate pune oriunde este pozitionat cursorul.

Clipboard: 

Clipboard is o memorie in care este stocata informatia asupra careia s-a folosit comanda Cut sau Copy. De fiecare data cand executi Cut sau Copy tu inlocuiesti informatia veche din Clipboard cu ceea ce, cu o clipa in urma, tu ai executat Cut sau Copy. Poti folosi Paste de cate ori doresti. Informatia din clipboard se pierde odata cu oprirea calculatorului.

Sunt trei modalitati de folosire a comenzilor Cut, Copy si Paste. Prin folosirea meniurilor, a tastaturii si a icon-urilor. Acest mod de lucru este aproape identic la toate programele.
Folosind meniul:
Cut
1. Selecteaza ce vrei sa Cut.
2. Clic meniul Edit, din bara de meniuri. Va apare un meniu.
3. Clic Cut.
Paste
1. Pune cursorul in locul in care vrei sa-ti apara informatia pe care o ai in Clipboard.
2. Clic meniul Edit, din bara de meniuri. Va apare un meniu.
3. Clic Paste.
Copy
1. Selecteaza ce vrei sa Copy.
2. Clic meniul Edit, din bara de meniuri. Va apare un meniu.
3. Clic Copy.
Folosind tastatura:
Cut
1. Selecteaza ce doresti sa Cut.
2. Press Ctrl-x.
Paste
1. Pune cursorul in locul in care vrei sa-ti apara informatia pe care o ai in Clipboard.
2. Press Ctrl-v.
Copy
1. Selecteaza ce doresti sa Copy.
2. Press Ctrl-c.
Folosind icon-urile din bara de unelte:
Cut
1. Selecteaza ce doresti sa Cut.
2. Clic pe icon-ul Cut din bara de unelte.
Paste
1. Pune cursorul in locul in care vrei sa-ti apara informatia pe care o ai in Clipboard.
2. Clic pe icon-ul Paste din bara de unelte.
Copy
1. Selecteaza ce doresti sa Copy.
2. Clic pe icon-ul Copy din bara de unelte.

B@zarPC - Pagina de anunturi vanzari componente pc SH


Imprimanta Epson Stylus


Router NETGEAR- DG834G.v2



Tunere Tv - PCI (doar placa functionala)

Laptop IBM T22
Detalii pe Pagina de B@zarPC sau clik AICI

NOTIUNI DE UTILIZARE WINDOWS OS (tema 4)


Folosind comanda Run* din meniul Start* se poate deschide orice Functie de sistem,Applicatie,Utilitar,Fisier samd.
In lista am enumerat comenzile de sistem, standardizate, restul comenzilor se fac prin selectarea  Browse..; [ Exemplu ] Local Disk (C) ;Program File  Deschizi Fisierul Programului  Clik_Icon.exe  Open_(Dr._Jos) OK_(Din Run);

1. Accessibility Controls - access.cpl
2. Accessibility Wizard - accwiz
3. Add Hardware Wizard - hdwwiz.cpl
4. Add/Remove Programs - appwiz.cpl
5. Administrative Tools - control admintools
6. Automatic Updates - wuaucpl.cpl
7. Bluetooth Transfer Wizard - fsquirt
8. Calculator - calc
9. Certificate Manager - certmgr.msc
10. Character Map - charmap
11. Check Disk Utility - chkdsk
12. Clipboard Viewer - clipbrd
13. Command Prompt - cmd
14. Component Services - dcomcnfg
15. Computer Management - compmgmt.msc
16. Control Panel - control
17. Date and Time Properties - timedate.cpl
18. DDE Shares - ddeshare
19. Device Manager - devmgmt.msc
20. Direct X Troubleshooter - dxdiag
21. Disk Cleanup Utility - cleanmgr
22. Disk Defragment - dfrg.msc
23. Disk Management - diskmgmt.msc
24. Disk Partition Manager - diskpart
25. Display Properties - control desktop
26. Display Properties - desk.cpl
27. Dr. Watson System Troubleshooting Utility - drwtsn32
28. Driver Verifier Utility - verifier
29. Event Viewer - eventvwr.msc
30. Files and Settings Transfer Tool - migwiz
31. File Signature Verification Tool - sigverif
32. Findfast - findfast.cpl
33. Firefox - firefox
34. Folders Properties - control folders
35. Fonts - control fonts
36. Fonts Folder - fonts
37. Free Cell Card Game - freecell
38. Game Controllers - joy.cpl
39. Group Policy Editor (for xp professional) - gpedit.msc
40. Hearts Card Game - mshearts
41. Help and Support - helpctr
42. HyperTerminal - hypertrm
43. Iexpress Wizard - iexpress
44. Indexing Service - ciadv.msc
45. Internet Connection Wizard - icwconn1
46. Internet Explorer - iexplore
47. Internet Properties - inetcpl.cpl
48. Keyboard Properties - control keyboard
49. Local Security Settings - secpol.msc
50. Local Users and Groups - lusrmgr.msc
51. Logs You Out Of Windows - logoff
52. Malicious Software Removal Tool - mrt
53. Microsoft Chat - winchat
54. Microsoft Movie Maker - moviemk
55. Microsoft Paint - mspaint first
56. Microsoft Syncronization Tool - mobsync

57. Minesweeper Game - winmine
58. Mouse Properties - control mouse
59. Mouse Properties - main.cpl
60. Netmeeting - conf
61. Network Connections - control netconnections
62. Network Connections - ncpa.cpl
63. Network Setup Wizard - netsetup.cpl
64. Notepad notepad
65. Object Packager - packager
66. ODBC Data Source Administrator - odbccp32.cpl
67. On Screen Keyboard - osk
68. Outlook Express - msimn
69. Paint - pbrush
70. Password Properties - password.cpl
71. Performance Monitor - perfmon.msc
72. Performance Monitor - perfmon
73. Phone and Modem Options - telephon.cpl
74. Phone Dialer - dialer
75. Pinball Game - pinball
76. Power Configuration - powercfg.cpl
77. Printers and Faxes - control printers
78. Printers Folder - printers
79. Regional Settings - intl.cpl
80. Registry Editor - regedit
81. Registry Editor - regedit32
82. Remote Access Phonebook - rasphone
83. Remote Desktop - mstsc
84. Removable Storage - ntmsmgr.msc
85. Removable Storage Operator Requests - ntmsoprq.msc
86. Resultant Set of Policy (for xp professional) - rsop.msc
87. Scanners and Cameras - sticpl.cpl
88. Scheduled Tasks - control schedtasks
89. Security Center - wscui.cpl
90. Services - services.msc
91. Shared Folders - fsmgmt.msc
92. Shuts Down Windows - shutdown
93. Sounds and Audio - mmsys.cpl
94. Spider Solitare Card Game - spider
95. SQL Client Configuration - cliconfg
96. System Configuration Editor - sysedit
97. System Configuration Utility - msconfig
98. System Information - msinfo32
99. System Properties - sysdm.cpl
100. Task Manager - taskmgr
101. TCP Tester - tcptest
102. Telnet Client - telnet
103. User Account Management - nusrmgr.cpl
104. Utility Manager - utilman
105. Windows Address Book - wab
106. Windows Address Book Import Utility - wabmig
107. Windows Explorer - explorer
108. Windows Firewall - firewall.cpl
109. Windows Magnifier - magnify
110. Windows Management Infrastructure - wmimgmt.msc first









DELICATESE - DE SARBATORI

Holidays are almost here,then follow me, it's party time!

Cred că stiu ce o asteapta pe "Gîsca"asta.
 La mesele festive aperitivele au locul lor bine determinat, trebuind sa aibe pe langa aspect si o nota de special.
 Din principiu pe masa de Revelion la Români pe langa cozonac nu lipseste traditionala Salata de Boeuf (cam asa se scrie) friptura la cuptor şi traditionalele sarmale cu smantana şi mamaliguta.
 Tot din principiu, gospodinele au deja zeci de reţete pe care le folosesc an de an şi corora le aduc,uneori,mici "îmbunătăţiri" pentru a scoate preparate din ce in ce mai gustoase.
 Aşa apar micile secrete ce fac diferenta.
 Voi puncta doar cateva trucuri care pot ajuta fara a complica ceea ce se doreşte a face.
 Un prim truc ţine de pregetirea carnii ce urmează sa ajunga friptură



.Înainte cu o zi de preparare este bine sa fie pusă la marinat intr-o punga in care s-au pus cateva mirodenii,putin ulei virgin,sare si piper (se framantă bine,se inchide la gura si se pune jos in frigider).În tava,alaturi de carne se pot pune si cîteva legume,cîţiva căţei de usturoi zdrobiţi şi cartofi taiaţi cubuleţe şi dacă se mai acoperă si cu o folie de aluminiu (menţine carnea şi toate celelalte,suculente,nu se vor usca/praji/arde) atunci totul va fi perfect.

Un "ingredient special" o reprezintă maioneza pentru Salata de Boeuf.
(maioneza poate fi folosita cu succes si la aperitive, putînd încorpora în comppoziţie cam orice fel de legume,ciuperci,peste marinat,şunculiţă (tăiată) julien,pînă şi micii pot fi daţi prin maioneză).
O reţetă de maioneza "de casă" puteţi vedea in filmul ce urmează:



Am lăsat la urmă sarmalele:Şi astea au cîteva trucuri de preparare.Unul ar fi vasul in care sunt puse,unde de departe pe primul loc se situează vasul de lut,pe locul doi ar fi tuciul după care in oarece ordine celelalte invenţii moderne.Un al doilea ar fi cum şi unde le fierbem.Cele mai gustoase sunt la cuptor.






Imprimanta Epson Stylus





B@zar - Pagina de Anunturi IT - Second Hand: AICI !



Kit Placa de Baza + Procesor = 50Lei


tunere Tv - PCI (descktop)
Imprimanta Epson Stylus C40UX
Televizor Philips - Diagonala 50
Modem ireless NetGear

NOTIUNI DE UTILIZARE WINDOWS OS (tema 5)




Keyboard Shortcuts From Windows XPCombinatii de taste in Windows XP


Comenzi rapide de la tastatură (generale)

CTRL+C (Copiere) CTRL+X (Decupare) CTRL+V (Lipire) CTRL+Z (Anulare) DELETE (Ştergere) SHIFT+DELETE (Ştergerea definitivă a elementului selectat fără a-l plasa în Coşul de reciclare) CTRL în timp ce se glisează un element (Copierea elementului selectat) CTRL+SHIFT în timp ce se glisează un element (Crearea unei comenzi rapide pentru elementul selectat) Tasta F2 (Redenumirea elementului selectat) CTRL+SĂGEATĂ LA DREAPTA (Deplasarea punctului de inserare la începutul cuvântului următor) CTRL+SĂGEATĂ LA STÂNGA (Deplasarea punctului de inserare la începutul cuvântului anterior) CTRL+SĂGEATĂ ÎN JOS (Deplasarea punctului de inserare la începutul paragrafului următor) CTRL+SĂGEATĂ ÎN SUS (Deplasarea punctului de inserare la începutul paragrafului anterior) CTRL+SHIFT cu oricare dintre tastele săgeată (Evidenţierea unui bloc de text) SHIFT cu oricare dintre tastele săgeată (Selectarea mai multor elemente dintr-o fereastră sau de pe desktop, sau selectarea textului dintr-un document) CTRL+A (Selectare totală) Tasta F3 (Căutarea unui fişier sau folder) ALT+ENTER (Vizualizarea proprietăţilor pentru elementul selectat) ALT+F4 (Închiderea elementului activ sau închiderea programului activ) ALT+ENTER (Afişarea proprietăţilor pentru obiectul selectat) ALT+BARĂ DE SPAŢIU (Deschiderea meniului de comenzi rapide pentru fereastra activă) CTRL+F4 (Închiderea documentului activ în programe care permit documente multiple deschise simultan) ALT+TAB (Comutare între elemente deschise) ALT+ESC (Circulare prin elemente în ordinea în care s-au deschis) Tasta F6 (Circulare prin elementele de pe ecran dintr-o fereastră sau de pe desktop) Tasta F4 (Afişarea listei din bara Adresă din Computerul meu sau Exploratorul Windows) SHIFT+F10 (Afişarea meniului de comenzi rapide pentru elementul selectat) ALT+BARĂ DE SPAŢIU (Afişarea meniului Sistem pentru fereastra activă) CTRL+ESC (Afişarea meniului Start) ALT+Litera subliniată dintr-un nume de meniu (Afişarea meniului corespunzător) Litera subliniată dintr-un nume de comandă sau meniu deschis (Efectuarea comenzii corespunzătoare) Tasta F10 (Activarea barei de meniu a programului activ) SĂGEATĂ LA DREAPTA (Deschiderea meniului următor de la dreapta sau deschiderea unui submeniu) SĂGEATĂ LA STÂNGA (Deschiderea meniului următor de la stânga sau închiderea unui submeniu) Tasta F5 (Actualizarea ferestrei active) BACKSPACE (Vizualizarea folderului cu un nivel mai sus din Computerul meu sau Exploratorul Windows) ESC (Revocarea activităţii curente) SHIFT când se introduce un CD-ROM într-o unitate CD-ROM (Împiedicarea redării automate a CD-ROM-ului) CTRL+SHIFT+ESC (Deschiderea Managerului de activităţi)


Comenzi rapide de la tastatură pentru casete de dialog

Dacă apăsaţi SHIFT+F8 în casetele listă cu selecţie extinsă, activaţi modul de selecţie extins. În acest mod se pot utiliza tastele săgeată pentru a deplasa un cursor fără a schimba selecţia. Apăsaţi CTRL+BARĂ DE SPAŢIU sau SHIFT+BARĂ DE SPAŢIU pentru a ajusta selecţia. Pentru a revoca modul de selecţie extins, apăsaţi din nou SHIFT+F8. Modul de selecţie extins se revocă singur atunci când deplasaţi focalizarea la alt control. CTRL+TAB (Deplasare înainte prin file) CTRL+SHIFT+TAB (Deplasare înapoi prin file) TAB (Deplasare înainte prin opţiuni) SHIFT+TAB (Deplasare înapoi prin opţiuni) ALT+Literă subliniată (Efectuarea comenzii corespunzătoare sau selectarea opţiunii corespunzătoare) ENTER (Efectuarea comenzii pentru opţiunea activă sau butonul activ) BARĂ DE SPAŢIU (Bifarea sau debifarea casetei de selectare, dacă opţiunea activă este o casetă de selectare) Tastele săgeată (Selectarea unui buton, dacă opţiunea activă este un grup de butoane de opţiune) Tasta F1 (Afişare Ajutor) Tasta F4 (Afişarea elementelor din lista activă) BACKSPACE (Deschiderea unui folder cu un nivel mai sus, dacă este selectat un folder în caseta de dialog Salvare ca sau Deschidere)

Comenzi rapide de la tastaturile Microsoft Natural Keyboard

Sigla Windows (Afişarea sau ascunderea meniului Start) Sigla Windows+BREAK (Afişarea casetei de dialog Proprietăţi sistem) Sigla Windows+D (Afişare desktop) Sigla Windows+M (Minimizarea tuturor ferestrelor) Sigla Windows+SHIFT+M (Restaurarea ferestrelor minimizate) Sigla Windows+E (Deschidere Computerul meu) Sigla Windows+F (Căutarea unui fişier sau folder) CTRL+Sigla Windows+F (Căutare computere) Sigla Windows+F1 (Afişare Ajutor Windows) Sigla Windows+ L (Blocare tastatură) Sigla Windows+R (Deschiderea casetei de dialog Executare) Sigla Windows+U (Deschidere Manager utilitare)

Comenzi rapide de la tastatură pentru accesibilitate

SHIFT dreapta timp de opt secunde (Comutare activare-dezactivare TasteFiltrare) ALT stânga+SHIFT stânga+PRINT SCREEN (Comutare activare-dezactivare contrast puternic) ALT stânga+SHIFT stânga+NUM LOCK (Comutare activare-dezactivare TasteMaus) SHIFT de cinci ori (Comutare activare-dezactivare TasteAdezive) NUM LOCK timp de cinci secunde (Comutare activare-dezactivare TasteComutare) Sigla Windows +U (Deschidere Manager utilitare) Comenzi rapide de la tastatură pentru Exploratorul Windows END (Afişarea părţii de jos a ferestrei active) HOME (Afişarea părţii de sus a ferestrei active) NUM LOCK+semnul asterisc (*) (Afişarea tuturor subfolderelor de sub folderul selectat) NUM LOCK+semnul plus (+) (Afişarea conţinutului folderului selectat) NUM LOCK+semnul minus (-) (Restrângerea folderului selectat) SĂGEATĂ LA STÂNGA (Restrângerea selecţiei curente dacă este extinsă sau selectarea folderului părinte) SĂGEATĂ LA DREAPTA (Afişarea selecţiei curente dacă este restrânsă sau selectarea primului subfolder)

Comenzi rapide de la tastatură pentru Harta de caractere

După ce faceţi dublu clic pe un caracter din grila de caractere, se poate face deplasarea prin grilă cu ajutorul comenzilor rapide de la tastatură: SĂGEATĂ LA DREAPTA (Deplasare la dreapta sau la începutul liniei următoare) SĂGEATĂ LA STÂNGA (Deplasare la stânga sau la sfârşitul liniei anterioare) SĂGEATĂ ÎN SUS (Deplasare cu un rând mai sus) SĂGEATĂ ÎN JOS (Deplasare cu un rând mai jos) PAGE UP (Deplasare cu câte un ecran mai sus) PAGE DOWN (Deplasare cu câte un ecran mai jos) HOME (Deplasare la începutul liniei) END (Deplasare la sfârşitul liniei) CTRL+HOME (Deplasare la primul caracter) CTRL+END (Deplasare la ultimul caracter) BARĂ DE SPAŢIU (Comutare între modul Mărit şi Normal atunci când este selectat un caracter)
Comenzi rapide de la tastatură pentru fereastra principală MMC (Microsoft Management Console)
CTRL+O (Deschiderea unei console salvate) CTRL+N (Deschiderea unei console noi) CTRL+S (Salvarea consolei deschise) CTRL+M (Adăugarea sau eliminarea unui element de consolă) CTRL+N (Deschiderea unei ferestre noi) Tasta F5 (Actualizarea conţinutului tuturor ferestrelor consolei) ALT+BARĂ DE SPAŢIU (Afişarea meniului ferestrei MMC) ALT+F4 (Închidere consolă) ALT+A (Afişarea meniului Action) ALT+V (Afişarea meniului View) ALT+F (Afişarea meniului File) ALT+O (Afişarea meniului Favorites)
Comenzi rapide de la tastatură pentru fereastra consolei MMC
CTRL+P (Imprimarea paginii curente sau a panoului activ) ALT+semnul minus (-) (Afişarea meniului ferestrei pentru fereastra consolei active) SHIFT+F10 (Afişarea meniului de comenzi rapide Action pentru elementul selectat) Tasta F1 (Deschiderea subiectului de Ajutor, dacă există, pentru elementul selectat) Tasta F5 (Actualizarea conţinutului tuturor ferestrelor consolei) CTRL+F10 (Maximizarea ferestrei consolei active) CTRL+F5 (Restaurarea ferestrei consolei active) ALT+ENTER (Afişarea casetei de dialog Properties, dacă există, pentru elementul selectat) Tasta F2 (Redenumirea elementului selectat) CTRL+F4 (Închiderea ferestrei consolei active Când o consolă are numai o singură fereastră de consolă, această comandă rapidă închide consola) Navigarea în conexiunea desktop la distanţă CTRL+ALT+END (Deschiderea casetei de dialog Security Microsoft Windows NT) ALT+PAGE UP (Comutare între programe de la stânga la dreapta) ALT+PAGE DOWN (Comutare între programe de la dreapta la stânga) ALT+INSERT (Circulare prin programe în ordinea celor mai recent utilizate) ALT+HOME (Afişarea meniului Start) CTRL+ALT+BREAK (Comutarea computerului client între o fereastră şi un ecran complet) ALT+DELETE (Afişarea meniului Windows) CTRL+ALT+semnul minus (-) (Plasarea unui instantaneu al întregii zone a ferestrei client în clipboardul Terminal Server şi furnizarea aceleiaşi funcţionalităţi care ar fi oferite prin apăsarea ALT+PRINT SCREEN pe un computer local.) CTRL+ALT+semnul plus (+) (Plasarea unui instantaneu al ferestrei active din client în clipboardul Terminal Server şi furnizarea aceleiaşi funcţionalităţi care ar fi oferite prin apăsarea PRINT SCREEN pe un computer local.)
Navigarea în Microsoft Internet Explorer
CTRL+B (Deschiderea casetei de dialog Organizare Preferinţe) CTRL+E (Deschiderea barei Căutare) CTRL+F (Pornirea utilitarului Găsire) CTRL+H (Deschiderea barei Istoric) CTRL+I (Deschiderea barei Preferinţe) CTRL+L (Deschiderea casetei de dialog Deschidere) CTRL+N (Pornirea altei instanţe a browserului cu aceeaşi adresă Web) CTRL+O (Deschiderea casetei de dialog Deschidere, aceeaşi cu CTRL+L) CTRL+P (Deschiderea casetei de dialog Imprimare) CTRL+R (Actualizarea paginii Web curente) CTRL+W (Închiderea ferestrei curente)
Citeste si da mai departe!

NOTIUNI DE UTILIZARE WINDOWS OS (tema 1)


  1. INTRODUCERE
  2. SISTEMELE  DE  OPERARE
  3. GESTIONAREA  SPATIULUI  DE  PE  HARDISC
  4. TASTATURA
  5. MAUSUL



INTRODUCERE


    Activitatea umana din toate domeniile (industrial, comercial, educational-stiintific, de divertisment, etc.) a cistigat mult in eficienta in urma folosirii pe scara larga a calculatoarelor. Invatarea folosirii unui calculator a devenit o necesitate pentru ca indiferent in ce domeniu am lucra sau studia calculatorul este prezent pentru a ne ajuta si utilizarea lui ne aduce un plus de productivitate. Mai mult decit atit, calculatorul a devenit principalul instrument de comunicare intre persoane, pentru ca internetul permite comunicarea in mod audio-video-text cu niste costuri foarte mici care sint aceleasi atit pentru comunicarea la nivel local cit si pentru cea la nivel planetar.

    Calculatoarele au devenit o prezenta familiara atit in casele oamenilor cit si in institutii si chiar pe strada (bancomatele). Toate aparatele electronice (combinele audio, radiocasetofoanele, aparatele foto si camerele de luat vederi digitale, etc.) si electrocasnice (masina de spalat, cuptorul cu microunde, etc.) moderne incorporeaza un minicalculator, la fel ca si telefoanele mobile, bancomatele sau aparatele de informare a publicului prezente in institutiile administrative. Fiecare din aceste dispozitive are o interfata prin care utilizatorul poate sa le dea comenzi, iar aceasta interfata (indiferent de aparatul pentru care este conceputa) prezinta similaritati importante  cu interfata programelor de calculator. Din aceasta cauza o persoana care invata sa foloseasca un calculator propriu-zis (computer) va putea sa invete foarte usor sa foloseasca toate aparatele electronice moderne si ca urmare va putea profita de aplicarea in practica a celor mai noi desoperiri stiintifice.

    Cunoasterea modului de utilizare a unui calculator va duce si la cresterea timpului liber, pentru ca unele din activitatile care luau foarte mult timp (de ex. statul la cozi pentru efectuarea unor operatii bancare, pentru plata impozitelor sau pentru cumpararea de bilete de tren sau de avion) vor putea fi efectuate din locuinta personala cu ajutorul conexiunilor securizate prin internet. Tot internetul le va permite utilizatorilor de calculatoare sa compare pretul produselor si sa le aleaga pe acelea cu cel mai bun raport calitate-pret si eventual chiar sa cumpere produsele (carti, discuri, etc.) prin internet, fara a se mai deplasa la magazin.


SISTEMELE  DE  OPERARE


    Lucrul eficient cu calculatorul implica familiarizarea cu functionarea atit a componentelor hardware cit si a componentelor software ale acestuia. In partea intii a Manualului de Asamblare a unui Calculator sint prezentate pe scurt si pe intelesul tuturor componentele hardware si modul lor de functionare. Componenta software principala a unui calculator se numeste sistem de operare (SO).

    Sistemul de operare este programul (softul) care gestioneaza functionarea in mod unitar a componentelor hardware, adica le permite acestora sa colaboreze unele cu celelalte in scopul functionarii optime a softurilor (programelor) instalate pe calculator. SO se interpune deci intre componentele hardware si cele software iar de aici rezulta rolul sau esential pentru functionarea calculatorului. Fiecare soft (editoarele de text, programele de calcul tabelar, etc.) este specializat in realizarea anumitor sarcini si de aceea se poate spune ca fiecare soft este un fel de "creier" specializat in domeniul sau. Aceste "programe" (diversele softuri instalate pe calculator) nu ar putea insa functiona optim daca nu ar avea la dispozitie un sistem de interactiune cu componentele hardware. Aici intervine SO care pune la dispozitie "reteaua nervoasa" prin care softul intra in contact cu "muschii" (componentele hardware) care trebuie sa produca actiunile dorite de soft (de ex. generarea de imagini, sunete, etc.).

    Rolul SO nu se limiteaza insa la asigurarea unei interfete intre hardware si software, ci el are si alte roluri extrem de importante, ca de exemplu gestionarea resurselor calculatorului alocate softurilor care ruleaza in acelasi timp.  Softurile pe care le instalam pe hardisc pot fi asemanate cu muschii pentru ca ele sint acelea care ne permit efectuarea operatiunilor pe care le dorim (editare de text, vizionare de filme, etc.). Acestea nu ar putea insa functiona  daca nu ar beneficia de suportul (ajutorul) sistemului de operare care le pune la dispozitie o parte din resursele calculatorului, in asa fel incit softurile sa-si duca la bun sfirsit sarcinile impuse de utilizator.  

    Numarul sistemelor de operare care au un numar apreciabil de utilizatori (peste 10.000.000) nu este mare, ele putind fi numarate pe degetele de la o singura mina. Acest lucru este datorat in buna masura complexitatii acestor softuri care sint de cele mai multe ori opera unor colective formate din mai multe zeci sau sute de programatori.

   Cel mai raspindit SO pentru PC este Windows care exista in mai multe versiuni, dintre care cele mai cunoscute sint Win XP,WINVISTA?WIN7 si mai noul WIN8 enumerate in ordinea aparitiei lor pe piata. Windows este un SO care trebuie folosit cu licenta de utilizare, fiind deci un SO care trebuie cumparat pentru a putea fi folosit in mod legal. Un alt sistem de operare pentru care trebuie cumparata licenta de folosire este OSX, care poate fi folosit insa numai pe calculatoarele de tip "Mac" produse de firma Apple. Utilizatorii care prefera (de ex. din motive financiare) un SO gratuit au la dispozitie Linux sau BSD care sint niste SO de tip Unix, dar care sint mult mai putin raspindite in domeniul calculatoarelor personale, ele fiind folosite pe scara mai larga in domeniul serverelor.

    Primele SO pentru PC dispuneau de o interfata de comunicare cu utilizatorul bazata pe linia de comanda ("Command Line Interface" - CLI). Aceasta insemna ca un utilizator trebuia sa scrie cu ajutorul tastaturii o comanda si sa apese tasta Enter pentru ca in acest fel calculatorul sa inteleaga ce operatie are de efectuat. Crearea, stergerea sau mutarea fisierelor erau deci niste operatii relativ laborioase si pe deasupra utilizatorul trebuia sa fie mereu atent sa nu scrie o comanda gresit, caz in care calculatorul nu recunostea comanda si aceasta trebuia rescrisa. Pentru a usura interactiunea cu calculatorul a fost creata la mijlocul anilor 1980 o interfata cu SO bazata pe elemente grafice, la care nu mai era necesara scrierea comenzilor.

    Interfata grafica cu utilizatorul ("Graphical User Interface") a impus folosirea mausului in locul tastaturii ca dispozitiv de emitere de comenzi pentru calculator. Cu ajutorul mausului nu mai era nevoie sa fie scrisa comanda ci era de ajuns sa ii fie indicata calculatorului operatiunea care se dorea a fi executata. Acest lucru se realiza cu ajutorul unor simboluri grafice (constind din mici desene numite pictograme, iconite - "icons") pe care daca se facea dublu clic cu mausul erau lansate in executie diversele softuri instalate pe hardisc. Pictogramele se gaseau si in structura "butoanelor", elemente de interfata pe care daca se facea clic era lansata in executie o comanda (de ex. copierea unui fisier). Cu alte cuvinte nu i se mai "spunea" calculatorului ce sa faca, ci i se "arăta", lucru mai usor si mai putin predispus la greseli de interpretare din partea calculatorului. De asemenea, navigarea prin structura de fisiere ca si operatiile cu acestea au devenit mult mai usoare si mai intuitive decit inainte iar ca urmare folosirea calculatorului a devenit accesibila intregii populatii, indiferent de virsta sau de nivelul de educatie.

    Fiecare SO are nevoie de aplicatii (softuri) care sa fie scrise in mod special pentru el. Creatorii de softuri se orienteaza deci catre un anumit SO atunci cind se decid sa conceapa un soft. Acest lucru face ca pentru SO Windows sa existe un numar mai mare de softuri disponibile (cu plata sau gratuite) decit pentru SO Linux, explicatia fiind ca autorii de softuri pentru PC au interesul ca produsul muncii lor sa aiba o piata mai mare de desfacere. Totusi exista si pentru Linux sau BSD un numar apreciabil de aplicatii (in marea lor majoritate gratuite) in special in ceea ce priveste folosirea obisnuita a calculatorului (editare de text, explorarea internetului, etc.). Aceste SO sint insa deficitare in privinta softurilor pentru divertisment (jocuri pe calculator, programe profesionale de creare de muzica, etc.) ai caror autori se orienteaza in marea lor majoritate catre SO Windows si nu creeaza de cele mai multe ori si o varianta a softurilor pentru SO de tip Unix.

    Sistemele de operare sint niste softuri complexe care se caracterizeaza prin faptul ca activitatea lor se desfasoara in cea mai mare parte in fundal si in mod automat, deci fara ca activitatea sa iasa in evidenta si fara sa fie nevoie de interventia utilizatorului calculatorului. Din aceasta cauza invatarea folosirii unui SO este usoara pentru ca acele aspecte ale activitatii sale care sint vizibile (si care deci trebuie invatate) sint de cele mai multe ori extrem de simple si se refera in principal la gestionarea fisierelor de pe hardisc si la configurarea echipamentelor hardware in asa fel incit acestea sa poata fi recunoscute de SO si astfel sa poata fi folosite corespunzator.  


GESTIONAREA  SPATIULUI  DE PE HARDISC


    Una din cele mai importante functii ale SO (Windows sau altul) este gestionarea (administrarea) spatiului de pe hardisc, lucru evidentiat de faptul ca precursorul SO Windows se numea MS-DOS (Microsoft DOS), unde acronimul DOS insemna Disk Operating System (sistem de operare a discului [de stocare de date]). Chiar daca numele SO Windows doreste sa puna accentul pe faptul ca acest SO are o interfata grafica, administrarea spatiului de pe hardisc ramine in continuare una din functiile esentiale. Intelegerea modului in care se realizeaza aceasta functie a SO este absolut necesara. Vom apela la niste analogii si de asemenea vom simplifica mult descrierea unor componente pentru ca principiul de functionare sa fie inteles mai usor.

    GENERALITATI  DESPRE  HARDISC


    Hardiscul ("hard-disk") este compus din doua piese principale si anume platanul si capul de scriere/citire. Cum aceste piese sint ascunse in interiorul unei carcase vom apela la o analogie pentru a explica modul de functionare a hardiscului. Aparatul care este folosit pentru citirea discurilor muzicale din plastic ("discuri vinil") seamana foarte bine cu un hardisc.

    In mod similar suprafata platanului hardiscului este si ea impartita in astfel de piste iar capul de citire/scriere se muta pe suprafata platanului in functie de nevoile utilizatorului pentru a citi datele stocate in portiunea respectiva. Hardiscul are un platan acoperit cu o substanta magnetizabila (de ex. oxid de fier) linga care se afla un brat care are la extremitatea sa capul care realizeaza scrierea/citirea datelor (cum spuneam,asemanator unui pickup pentru muzica,doar ca lucreaza pe ambele fete ale discului). In timpul functionarii hardiscului (tot timpul cit calculatorul este deschis) platanul se invirte iar capul de scriere/citire care se afla la extremitatea bratului se deplaseaza automat si magnetizeaza portiuni de pe suprafata hardiscului, in acest fel realizindu-se scrierea de date noi. Stocarea datelor pe hardisc  se face la initiativa utilizatorului, insa procesul este automatizat si el este permanent sub controlul SO care va "tine minte" locul in care sint stocate ("scrise") datele, ca si locurile "libere" de pe hardisc unde pot fi scrise date noi.

    Aspectul pick-up-ului seamana bine cu al unui hardisc, insa functionalitatea sa nu este asemanatoare cu a acestuia din urma decit intr-o anumita masura. In cazul pick-up-ului putem doar sa ascultam muzica de pe disc insa nu putem grava noi insine muzica pe disc. In cazul hardiscului putem atit sa citim date de pe el cit si sa scriem noi insine date noi, eventual stergindu-le pe cele vechi.

    FORMATAREA  HARDISCULUI


    Inainte de a putea folosi un hardisc el trebuie formatat, lucru care se face de obicei atunci cind am cumparat un hardisc nou, dar pe care putem sa-l repetam ori de cite ori dorim sa stergem complet toate datele de pe hardisc pentru ca acesta sa fie "ca nou". Formatarea este procesul prin care un hardisc este facut apt pentru a putea fi scrise date pe el.

    Pentru a intelege mai bine necesitatea formatarii hardiscului vom apela la o analogie. Sa presupunem ca sintem proprietarii unei librarii si dorim sa facem pe hirtie un inventar care sa contina titlurile cartilor, data la care au fost achizitionate de librarie, numarul de exemplare din fiecare titlu, editura care a publicat fiecare titlu, raftul din magazie unde este depozitat stocul de volume pentru un anumit titlu, precum si alte date utile. Cea mai eficienta metoda este sa trasam pe hirtie cu creionul un tabel in care sa punem fiecare titlu pe un rind, iar coloanele tabelului sa contina datele pe care dorim sa le stim despre el (data achizitionarii, editura, pretul, stocul de volume, locul in magazie, etc.). In acest fel ne asiguram ca pastram o evidenta clara a tuturor cartilor din magazie si ne va fi usor sa le administram in mod corespunzator. Trasarea tabelului pe hirtie reprezinta in fapt "formatarea" hirtiei, adica pregatirea ei pentru scrierea de date in asa fel incit datele sa fie ordonate si usor de gasit in cazul in care avem nevoie de ele. Dupa completarea tabelului ne va fi deci foarte usor sa gasim un anumit titlu si vom putea modifica foarte simplu datele care il privesc (nr. de exemplare adaugate in magazie, scaderea pretului, mutarea locului in care se afla stocul, etc.). In mod similar SO trebuie sa formateze hardiscul (care are rol de "hirtie" virtuala) pentru ca sa poata sa tina evidenta datelor stocate pe el, iar utilizatorul sa le poata accesa extrem de rapid atunci cind are nevoie de ele.

    Scrierea datelor de catre diversele softuri trebuie facuta foarte precis si ca urmare este nevoie ca suprafata hardiscului sa fie "impartita" in diviziuni care sa fie recunoscute de SO in asa fel incit acesta sa stie care sint portiunile deja ocupate cu date si care sint portiunile libere unde pot fi scrise date noi. Impartirea nu se face la nivel fizic, adica nu sint trasate nici un fel de santuri pe suprafata hardiscului, ea se face la nivel "logic", marcajele de delimitare fiind facute tot prin magnetizarea suprafetei hardiscului. Diviziunile in cauza se numesc piste si sectoare. O pista este o fisie (banda) concentrica care are un aspect asemanator cu acela al unei melodii de pe un disc de vinil. Spre deosebire de acestea din urma, pistele de pe un hardisc sint impartite la rindul lor in sectoare. Daca ne inchipuim ca sint trasate niste linii drepte (ca niste raze) pornind din centrul hardiscului catre periferia acestuia, atunci un sector este portiunea dintr-o pista care se gaseste intre doua "raze" consecutive. Un sector al hardiscului are deci un perimetru format din doua linii drepte egale (portiuni din raze) si doua arcuri de cerc inegale (portiuni din marginile circulare care delimiteaza pista), fiind identic in privinta aspectului cu figura geometrica numita chiar "sector de cerc". Formatarea hardiscului (sau a unei dischete) are ca rezultat "aparitia" unui numar de piste si de sectoare care variaza ca numar in functie de capacitatea de stocare a hardiscului.

    STOCAREA  DATELOR  PE  HARDISC


    Pentru ca munca de stocare si de cautare a datelor de catre utilizator sa fie mai usoara si mai intuitiva, administrarea datelor de catre SO se face respectind niste principii ierarhice (de subordonare). Pentru ca notiunile prezentate sa fie intelese mai usor vom apela la analogia dintre hardisc si un birou. Sa presupunem ca dorim sa cautam in birou ultima chitanta primita la achitarea abonamentului la internet prin cablu al firmei noastre, pentru a vedea cind va trebui sa reinnoim abonamentul. Vom deschide sertarul in care tinem toate documentele referitoare la plati (impozite, abonamente, cheltuieli diverse), vom cauta si apoi vom scoate dosarul care contine chitante primite pentru plata abonamentelor (cablu, ziare, etc.) si in final vom gasi chitanta cautata. Astfel, daca sintem o persoana ordonata vom putea sa gasim chitanta in foarte scurt timp. In mod similar cu exemplul de mai sus putem sa ne ordonam datele de pe hardisc in asa fel incit sa gasim foarte usor ceea ce cautam.

    Sistemul de operare ordoneaza datele grupindu-le in niste "containere" (recipiente) care pot fi puse unul in altul, la fel cum un geamantan mic poate fi pus in unul mai mare. Hardiscul este containerul principal (cel mai mare) si el poate fi impartit in containere mai mici numite partitii sau volume ("partitions - volumes"). Fiecare partitie va contine containere mai mici numite dosare ("folders" in lb. engleza) iar acestea la rindul lor vor contine containere mai mici numite fisiere ("files" in lb. engleza). Putem sa apelam din nou la analogia hardisc - birou. Un birou are mai multe sertare, in fiecare sertar se afla mai multe dosare, care la rindul lor contin mai multe file de hirtie. Un hardisc are mai multe partitii, fiecare partitie contine mai multe dosare, care la rindul lor contin mai multe fisiere. Corespondenta dintre elementele folosite in analogie este clara, birou = hardisc, sertar = partitie, dosar = dosar, fila = fisier. Aceasta prezentare a modului de stocare a datelor in mod ierarhic (partitie - dosar - fisier) a fost simplificata la maximum pentru a fi mai usor de inteles. In realitate lucrurile sint un pic mai complicate, dar nu foarte mult. Astfel, o partitie poate contine dosare (care la rindul lor contin fisiere), dar poate contine si fisiere separate, neincluse in dosare. Pe de alta parte un dosar poate contine inauntrul lui atit fisiere cit si dosare. Dosarele continute intr-un alt dosar pot fi denumite "subdosare" ale acestuia, dar in limbajul obisnuit sint denumite simplu tot "dosare". Chiar si in cazul unui birou putem observa ca un sertar poarte contine atit dosare cit si file disparate, iar un dosar poate contine la rindul sau atit file cit si alte dosare.

    Hardiscul poate fi deci asemanat cu un birou in care ne tinem documentele, birou in care putem depozita documente noi (in limita spatiului disponibil) si din care putem scoate documentele de care nu mai avem nevoie pentru a le arunca. Atunci cind avem nevoie de un document din birou, il cautam deschizind sertarele si apoi dosarele in care ne tinem de obicei documentele. Pentru ca acest lucru sa fie mai usor punem niste etichete pe dosare (si eventual si pe sertare) care sa ne usureze munca de cautare. Vom denumi diferitele dosare cu nume sugestive ca "Rapoarte", "Chitante", "Contracte", etc. si in acest fel vom cauta un anumit document numai in dosarul in care se incadreaza dupa continutul sau. Datele care sint stocate pe hardisc de catre SO sint "puse" in niste locuri de pe suprafata magnetizabila pe care utilizatorul nu le cunoaste si nici nu are nevoie sa le cunoasca. Datele sint stocate sub forma de succesiuni de biti (de valoare 1 sau 0) care reprezinta portiuni de pe suprafata hardiscului care sint magnetizate (1) sau nu (0). Atit forma de stocare a datelor cit si locul in care sint puse pot fi intelese cel mai bine de o masina (calculator) si nu de om. Acesta din urma poate insa sa gaseasca datele cu usurinta folosind interfata grafica pusa la dispozitie de SO si unde poate pune "etichete" cu nume sugestiv pe partitii, dosare si fisiere pentru a le gasi mai usor. Hardiscul este deci un fel de birou in care nu cautam propriu-zis documentele care ne trebuie, ci ii indicam unui asistent unde sint ele iar acesta ni le aduce. Sistemul de operare este asistentul care are o functie dubla si anume aceea de depozitare a documentelor si de gasire a lor in caz de nevoie.  


TASTATURA
    Calculatorul este un aparat electronic ale carui actiuni vin ca raspuns la comenzile date de utilizator. Pentru a putea folosi SO Windows trebuie sa ne obisnuim cu instrumentele de interactionare cu calculatorul, cu ajutorul carora il instruim care sint comenzile pe care dorim sa le execute. Tastatura si mausul sint doua dispozitive folosite in permanenta in lucrul cu calculatorul pentru ca pe moment ele sint singurele (daca nu luam in considerare folosirea vocii, care se afla inca in stadiu experimental) care ne permit sa comunicam (interactionam) cu el.

    PREZENTARE

    Tastatura este un dispozitiv a carui folosire este extrem de simpla, fiind necesar doar sa apasam pe butoanele ei (numite "taste") la fel cum am face in cazul unei masini de scris. Butoanele unei tastaturi sint impartite in mai multe (de obicei patru) grupuri in functie de rolul lor.

    Cel mai important grup este cel care ocupa cea mai mare parte a tastaturii si el contine atit taste a caror apasare produce aparitia pe ecranul monitorului a unor litere (Q, W, E, etc.), cifre (1, 2, 3, etc.) sau simboluri (@, #, etc.), cit si taste speciale (Enter, Shift, Control, Alt, etc.) a caror functionalitate variaza in functie de programul folosit si care va fi explicata mai jos.

    Deasupra grupului principal se afla un sir de taste numite "functionale" (F1, F2, F3, etc.) al caror rol este sa lanseze in mod direct comenzi pentru calculator, comenzi care sint diferite in functie de softul pe care il folosim la un anumit moment. Ele sint folosite foarte mult in jocuri, dar si alte softuri le pun in valoare.

    La dreapta grupului principal se afla un grup impartit in mai multe (de obicei trei) subgrupuri si care contine taste folosite in principal pentru navigare pe ecran (tastele care au desenate sageti pe ele, Tastele Page Up sau Page Down, etc.) dar si unele taste cu functii speciale (cum este tasta Delete).

    La extremitatea (marginea) dreapta a tastaturii se afla un grup de taste care sint folosite in special pentru scrierea de cifre si pentru efectuarea de operatii aritmetice (adunare, scadere, etc.), tastele fiind asezate foarte comod pentru lucrul cu mina dreapta. O parte a tastelor din acest ultim grup are o functionalitate dubla, ele putind fi folosite si pentru navigare.

    Unele taste (Shift, Ctrl, Alt, Windows) sint prezente in dublu exemplar si sint asezate simetric fata de axul tastaturii, ambele taste avind de obicei aceeasi functionalitate. Unele softuri (de ex. jocurile) profita de faptul ca o tasta este prezenta in doua exemplare si specifica cite o comanda separata care sa fie executata la apasarea tastei drepte, respectiv stingi.

    Tastaturile mai noi au o serie de butoane care sint incluse special pentru a fi folosite cu aplicatiile multimedia (filme, melodii) sau pentru navigarea pe internet. Ele nu vor fi luate in discutie aici pentru ca nu sint prezente pe majoritatea tastaturilor iar asezarea lor nu este supusa nici unui standard, ele fiind grupate dupa criteriile de ergonomie ale companiei producatoare a tastaturii.

    Caracterul alfanumeric (litera, cifra, simbolul) care poate fi scris cu ajutorul unei taste este imprimat pe tasta respectiva si poate fi pus in evidenta cu ajutorul unui editor de text (de ex. Notepad, inclus in SO Windows) in care deschidem un nou document si incepem sa apasam pe taste. Anumite taste permit scrierea a doua caractere alfanumerice distincte, dintre care unul apare daca apasam tasta in mod obisnuit, iar celalalt doar daca se apasa si tasta Shift impreuna cu tasta in cauza.

    TASTELE  SPECIALE


    Tastele speciale nu produc aparitia nici unui caracter alfanumeric la apasarea lor, ci au functia de a lansa direct comenzi in cazul in care sint apasate singure sau in cadrul unei combinatii cu alte taste. Ele sint urmatoarele :

    ENTER : Este cea mai mare tasta si are de obicei o forma caracteristica, aceea a literei "L" privita in oglinda. Tasta Enter are in principal rolul de a lansa in executie softurile, dar si de a determina calculatorul sa execute o comanda importanta care este specificata de softul care se afla in functiune in momentul respectiv. Tasta Enter are intr-o mare masura aceeasi functionalitate ca si butonul sting al mausului. In cazul editarii de text apasarea tastei Enter duce la crearea unui paragraf nou de text, sub cel curent.

    BACKSPACE : Se gaseste de obicei deasupra tastei Enter si are rolul de a sterge ultimul caracter (litera, cifra, etc.) scris in cadrul unui text. Daca este tinuta apasata ea va determina stergerea tuturor caracterelor aflate la stinga cursorului.

    SHIFT : Este o tasta dubla, cea dreapta gasindu-se de obicei sub tasta Tasta Enter iar cea stinga pe acelasi rind insa la marginea stinga a tastaturii. Tasta Shift este cel mai des utilizata pentru scrierea de litere majuscule, pentru acesta trebuind sa apasam in acelasi timp tasta Shift (indiferent care din ele) si tasta literei in cauza.

    CONTROL (CTRL) : Este o tasta dubla, cea dreapta gasindu-se de obicei sub tasta Tasta Shift iar cea stinga pe acelasi rind insa la marginea stinga a tastaturii. Tasta Ctrl este cel mai des utilizata pentru comenzi care sint lansate in executie la apasarea unei combinatii de taste.

    ALT : Este o tasta dubla care se gaseste pe rindul cel mai de jos al tastaturii la ambele capete ale unei taste alungite ("Spacebar"). Tasta Alt este cel mai des utilizata pentru activarea barei de meniuri a ferestrelor softurilor, dar si pentru comenzi care sint lansate in executie la apasarea unei combinatii de taste.

    WINDOWS (WIN) : Este o tasta dubla avind desenat pe ea logoul ("simbolul") SO Windows si care se gaseste pe rindul cel mai de jos al tastaturii, linga tastele Alt. Tasta Windows este cel mai des utilizata pentru comenzi care sint lansate in executie la apasarea unei combinatii de taste.

    TASTA PENTRU MENIUL CONTEXTUAL : Este situata intre tastele Win si Ctrl din partea dreapta. Apasarea ei duce la aparitia unui meniu contextual care consta dintr-o lista de comenzi utile, lista care este specifica fiecarui soft in parte si contextului particular de folosire a acestuia.

    ESCAPE (ESC) : Este tasta aflata de obicei in coltul din stinga sus al tastaturii. Tasta Esc are intr-o anumita masura o functionalitate opusa celei a tastei Enter si anume ea ne permite sa evitam executarea unei comenzi in situatia in care nu sintem siguri ca am facut alegerea cea mai buna. Numele tastei este sugestiv, "escape" insemnind fuga, evitare a unei situatii. Apasind tasta Esc ne intoarcem la o situatie in care putem sa cintarim inca o data decizia pe care dorim sa o luam in privinta unei anumite comenzi. De exemplu atunci cind instalam un soft, tasta Esc ne permite sa revizuim deciziile luate asupra componentelor acestuia pe care dorim sa le instalam, inainte de a declansa procesul de instalare propriu-zis.

    TAB : Este aflata la marginea stinga a tastaturii si are desenate pe ea doua sageti indreptate in directii opuse. Tasta Tab este folosita in principal pentru navigarea rapida intre elementele importante ale ferestrei unui soft (de ex. atunci cind avem de ales intre mai multe optiuni si dorim sa trecem rapid de la o optiune la alta fara a folosi mausul) sau intre legaturile continute intr-o pagina web.

    SPACEBAR (BARA  DE  SPATIU) : Este tasta lunga aflata pe rindul cel mai de jos al tastaturii. Este folosita exclusiv pentru introducerea de spatii goale in texte, de exemplu atunci cind dorim sa despartim cuvintele dintr-o fraza. Datorita marimii si asezarii ei este folosita si in foarte multe jocuri pentru ca este usor de apasat fara a ne desprinde ochii de pe ecran.

    CAPS LOCK : Este aflata pe rindul cel mai din stinga ala tastaturii, intre tastele TAB si SHIFT. Are functia de a bloca ("lock") corpul de litera pe care il folosim intr-un text. Tasta este activata prin apasare si din acest moment textul va fi scris cu majuscule. Dezactivarea se face tot prin apasarea pe tasta si ca urmare textul va fi scris cu litere mici. In cazul in care tasta este activata se va aprinde un led (dioda luminescenta) aflat in partea din dreapta sus a tastaturii.

    NUM  LOCK : Determina care este functionalitatea tastelor aflate in grupul situat in partea dreapta a tastaturii, grup in care este situata si tasta NUM LOCK. Tasta este activata si dezactivata prin apasare. Atunci cind tasta este activata (situatia obisnuita) grupul de taste din partea dreapta este folosit pentru scrierea de cifre. In cazul in care tasta este dezactivata grupul de taste poate fi folosit pentru navigare, in mod similar cu tastele navigationale. In cazul in care tasta este activata se va aprinde un led aflat in partea dreapta sus a tastaturii.  In cazul SO Windows XP tasta nu este insa activata si de aceea poate apare impresia ca tastatura este defecta in momentul in care dorim sa scriem cifre cu tastele din dreapta. Solutia este sa activam tasta apasind pe ea dupa incarcarea completa a SO, in acest fel putind sa o folosim si pentru a scrie cifre.

    TASTELE  NAVIGATIONALE


    Grupul tastelor navigationale este impartit in doua subgrupuri si anume tastele HOME, END, PAGE UP, PAGE DOWN pe de o parte si tastele directionale (care au desenate niste sageti pe ele) pe de alta parte. Sint folosite pentru navigarea in cadrul ferestrelor diverselor softuri sau in cadrul unei pagini de text. Tasta HOME ne duce la inceputul unui text, tasta END ne duce la sfirsitul unui text, tastele PAGE UP si PAGE DOWN ne urca, respectiv ne coboara cu o pagina (ecran) in cadrul unui text. Tastele cu sageti (stinga, dreapta, sus, jos) ne permit navigarea in cadrul unui text cu cite un caracter la stinga sau la dreapta, respectiv cu cite un rind in sus si in jos.

    DELETE :Este folosita pentru stergerea unor elemente prezente in fereastra unui soft (fisierele in Windows Explorer, mesajele de posta electronica in Outlook Express, etc.) dar cel mai frecvent este folosita pentru a sterge caracterele aflate la dreapta cursorului in cadrul unei pagini de text. Poate fi folosita pentru stergerea unui singur caracter (daca o apasam o singura data) sau pentru stergerea unui sir de caractere (daca o tinem apasata mai mult timp).

    COMBINATIILE  DE  TASTE


    Fiecare soft in parte are disponibile citeva combinatii de taste care permit lansarea unor comenzi fara a mai apela la maus. Numarul de combinatii posibile este mare si in general se folosesc combinatii de doua sau de trei taste. O combinatie de doua taste se scrie sub forma tasta1 + tasta2 unde in loc de tasta1si tasta2 poate fi orice combinatie de taste (de ex. Ctrl+A). Semnul + care apare intre taste este o conventie de scriere si semnifica faptul ca tastele trebuie apasate in acelasi timp pentru ca sa fie lansata in executie comanda. Combinatiile de taste trebuie sa includa in mod obligatoriu o tasta speciala dar celelalte taste pot fi atit taste speciale (Shift, Tab, etc.) cit si taste obisnuite (tasta A, tasta C, etc.) sau functionale (F2, F6, etc.).


MAUSUL PREZENTARE


    Mausul este dispozitivul care ne permite o interactionare mai directa, mai evidenta cu calculatorul decit tastatura. Mausul poate fi privit in mod simbolic ca o extensie a miinii noastre "inauntrul" calculatorului. Mina noastra interactioneaza cu mediul inconjurator si ne permite sa intram in contact cu obiectele prezente in acesta. Putem astfel sa aratam inspre un obiect, sa il luam in mina, sa il cercetam, sa il mutam dintr-o parte in alta, sa il aruncam. In mod similar, mausul ne permite sa facem tot felul de operatii cu obiectele (fisiere, iconite, ferestre, etc.) prezente in interfata grafica a sistemului de operare sau a diverselor softuri. Putem sa selectam obiecte, sa le inspectam, sa le schimbam locul (in cadrul interfetei grafice sau a sistemului de stocare) si putem chiar sa le schimbam dimensiunile (micsorarea sau marirea ferestrelor).

    Mausul clasic are un corp alungit, plat pe partea de jos si bombat in partea de sus, dimensiunile si forma sa fiind alese in asa fel incit el sa poata fi cuprins usor cu palma miinii. In portiunea din fata a partii de sus a mausului se gasesc doua butoane si o rotita care pot fi manipulate cu virfurile degetelor aratator si mijlociu. Pe partea inferioara a unui maus clasic (obisnuit) se gaseste o bila de cauciuc. Mausurile mai noi nu mai folosesc bila de cauciuc acestea folosind un cititor optic.

    Caracteristica principala a folosirii mausului este prezenta unui element grafic, numit cursor, pe ecranul calculatorului. Cursorul are in general forma unei sageti dar in anumite situatii particulare poate lua si alte forme (clepsidra, linie verticala, etc.) dupa cum o cere fereastra softului care se afla in prim plan in momentul respectiv. Cursorul are o libertate de miscare neingradita in limitele dimensiunilor ecranului, el putind fi mutat in orice parte a acestuia pe orice traiectorie dorim.

    Principiul de functionare al mausului consta in corelarea ("traducerea") miscarii acestuia (ghidata de mina noastra) cu miscarea cursorului de pe ecran. Pentru aceasta este utilizat un dispozitiv care se gaseste in interiorul mausului si care foloseste doi mici cilindri ("role") aflati in contact cu bila de cauciuc. Mausul se gaseste mereu in contact cu o suprafata plana si ca urmare pozitia sa poate fi descrisa cu ajutorul celor doua coordonate si anume X (abscisa) si Y (ordonata). Unul dintre cilindrii cu care se afla in contact bila de cauciuc raspunde de indicarea pozitiei mausului in raport cu coordonata X iar celalalt in raport cu coordonata Y. Dispozitivul de corelare a miscarii mausului cu cursorul combina informatiile primite de la cei doi cilindri si de aici va rezulta pozitia cursorului pe ecran la un moment dat.

    FOLOSIRE


    Folosirea propriu-zisa a mausului este foarte simpla si nu necesita decit o perioada de adaptare care sa ne permita sa sesizam in mod automat ("intuitiv") care este amplitudinea miscarii pe care trebuie sa o facem cu mausul pentru a muta cursorul pe o anumita distanta si intr-o anumita directie. La inceput folosirea mausului poate parea dificila, tocmai pentru ca sintem tentati sa il miscam prea mult, iar cursorul se "ascunde" intr-unul din colturile ecranului si nu il mai vedem. Cu timpul insa vom invata ca de fapt mausul nu trebuie miscat foarte mult, 2-3 cm in sus sau in jos permitindu-ne sa atingem cu cursorul marginile ecranului.

    Secretul deprinderii rapide a modului optim de folosire a mausului este legat de felul in care ghidam mausul cu mina noastra si ii imprimam astfel miscarea dorita. Pozitia minii care manipuleaza mausul este esentiala. Mausul trebuie manipulat cu "delicatete", el nu trebuie "sufocat". Cu alte cuvinte nu trebuie sa asezam palma peste maus, ci linga el. Ghidarea mausului trebuie sa se faca in principal cu ajutorul degetelor si nu cu al intregii miini. Podul palmei drepte (sau stingi, pentru stingaci) trebuie asezat pe covorasul mausului si el este nu numai punctul de sprijin al miinii, ci si punctul fix care ne va permite sa imprimam miscari precise mausului. Causul palmei drepte trebuie sa acopere partea din spate a mausului, fara insa a intra in contact cu ea. Degetele aratator si mijlociu se pozitioneaza deasupra celor doua butoane, fara a intra insa in contact cu ele. Pulpa degetului mare trebuie se se afle in contact cu partea stinga a mausului. Pe partea dreapta degetul inelar si cel mic vin si ele in contact (tot prin pulpa lor) cu mausul. Punctele de contact ale degetelor mare si inelar trebuie sa se afle cam la 1/3 din lungimea mausului, masurata incepind cu partea din fata, aproape de locul in care se termina butoanele. Pozitia miinii trebuie sa fie naturala, in asa fel incit mina sa nu oboseasca foarte mult chiar si dupa o folosire indelungata a mausului.

    Pentru a misca cursorul pe ecran si a-i imprima directia dorita trebuie sa invatam sa miscam mausul in mod eficient. Mausul trebuie sa stea tot timpul in centrul covorasului său iar laturile sale trebuie sa fie paralele cu laturile covorasului. Avind podul palmei ca punct de sprijin fix trebuie sa incepem sa miscam mausul in sus si in jos folosindu-ne numai de degetele (mare, inelar si mic) cu ajutorul carora tinem mausul. Degetele nu trebuie sa apese tare mausul iar miscarea trebuie realizata doar din articulatiile degetelor, fara a misca podul palmei de la locul său. Vom observa ca putem realiza foarte usor deplasarea cursorului de la partea de jos la cea de sus a ecranului.

    Urmeaza sa incercam deplasarea cursorului de la marginea dreapta la cea stinga a ecranului. De aceasta data miscarea se va realiza din articulatia miinii ("poignet") pastrind in continuare podul palmei ca punct de sprijin fix. Se va continua cu deplasarea cursorului in cele patru colturi ale ecranului. Un ultim exercitiu este deplasarea cursorului in cerc (in sens orar si antiorar) cit mai aproape de marginile ecranului fara a misca podul palmei de la locul sau. Aceasta miscare circulara este complexa si este realizata ajutindu-ne atit de articulatiile degetelor cit si de articulatia miinii.

    In timpul folosirii de zi cu zi a mausului, podul palmei este tinut in general sprijinit de covorasul mausului si este relativ fix, el putind fi miscat pe distante scurte pentru a nu fi suprasolicitata articulatia miinii atunci cind dorim sa imprimam o miscare ampla cursorului. Trebuie insa evitata ridicarea mausului de pe covoras in mod frecvent pentru ca acest lucru duce la obosirea miinii. O alta greseala care se face in mod frecvent de catre incepatori este rotirea mausului in jurul unei axe perpendiculare pe centru sau, existind credinta ca in acest fel cursorul se va deplasa la stinga sau la dreapta.

    Folosirea corecta si eficienta a mausului implica insa pastrarea sa in centrul covorasului (sau un pic mai sus fata de centru) si avind laturile paralele cu ale acestuia. Evident ca in lucrul de zi cu zi mausul nu ramine tot timpul in centrul covorasului si de asemenea el este rotit (foarte putin) in jurul unei axe perpendiculare cind il manipulam fara ca aceste lucruri sa reprezinte niste greseli, ele fiind semne ale unei folosiri obisnuite. Fiecare utilizator va invata cu timpul in mod intuitiv care sint miscarile pe care trebuie sa le faca cu mausul in asa fel incit miscarea cursorului sa fie cea dorita iar mina sa nu oboseasca prea repede.

    BUTOANELE  SI  ROTITA


    Butoanele mausului sint de obicei in numar de doua, cel sting si cel drept. Butonul sting este butonul principal si el are o functionalitate intrucitva asemanatoare cu tasta Enter, adica este folosit pentru a lansa comenzi in executie. Modul de apasare a butonului sting necesita si el o perioada de adaptare pentru ca el este de doua feluri, in functie de activitatea pe care o desfasuram. De exemplu atunci cind efectuam selectarea unui obiect apasam o singura data pe buton si aceasta manevra se numeste clic simplu (sau numai clic). Atunci cind dorim sa lansam in executie un program este insa nevoie sa efectuam doua apasari succesive intr-un interval de timp scurt. Manevra aceasta se numeste dublu clic si trebuie exersata inainte de a ne deveni familiara. Butonul drept al mausului este butonul secundar si el are o functionalitate intrucitva asemanatoare cu tasta pentru meniul contextual, adica este utilizat pentru a afisa un meniu de comenzi specifice folosirii unui anumit soft.

    Rotita mausului este numita rotita de derulare ("scroll") si este manipulata in sus si in jos cu ajutorul degetului aratator. Functionalitatea ei este asemanatoare cu a tastelor de navigare (cele cu sageti in sus si in jos sau tastele Page Up si Page Down) si ne permite de exemplu derularea in sus sau in jos a unui text pe ecran.

   "continuare in tema-2"

========================

B@zap .Pc-Pagina de Anunturi Vanzari Componente SH-PC



TUNERE TV PCI

IMPRIMANTA EPSON STILUS



MONITOR CRT 17

LAPTOP IBM T22

Persoane Din Cercurile Google+